Noua lege a salarizării unitare, una dintre cele mai importante reforme asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), intră într-o etapă decisivă. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, admite că proiectul aflat în consultare conține neconcordanțe și aspecte care necesită modificări, după ce sute de observații au fost transmise de angajați, sindicate și instituții publice.
Potrivit oficialului, primele discuții organizate cu reprezentanții diferitelor categorii profesionale au scos la iveală probleme reale în actuala formă a proiectului. Unele grile de salarizare nu reflectă corect ierarhia funcțiilor, anumite situații trebuie reevaluate, iar mai multe propuneri vor necesita ajustări înainte ca legea să fie adoptată.
Guvernul recunoaște greșeli în proiectul legii salarizării
În ultimele săptămâni, Ministerul Muncii a organizat consultări cu reprezentanți din sănătate, educație, cultură, apărare, ordine publică și instituții autofinanțate. Aproape 100 de persoane au participat la aceste întâlniri, iar autoritățile spun că au primit deja sute de observații și sugestii privind proiectul.
Dragoș Pîslaru susține că multe dintre problemele identificate ar fi putut fi rezolvate mai ușor dacă legea ar fi fost implementată la termenul stabilit inițial, respectiv în 2023. Între timp însă, contextul economic s-a schimbat radical. România se confruntă cu presiuni bugetare majore, cu obligația de a reduce deficitul și cu riscul de a pierde fonduri europene dacă reformele asumate nu sunt finalizate la timp.
În aceste condiții, guvernul are la dispoziție doar câteva săptămâni pentru a definitiva forma finală a legii. Reforma trebuie adoptată și pusă în aplicare până la sfârșitul lunii august, termen prevăzut în angajamentele asumate față de Comisia Europeană.
Una dintre cele mai sensibile teme rămâne cea a sporurilor. Ministrul afirmă că actualul sistem a devenit extrem de complicat, fiind încărcat de excepții și beneficii acordate de-a lungul anilor. Proiectul aflat în dezbatere propune eliminarea a peste jumătate dintre sporurile existente, măsură care, în viziunea autorităților, ar simplifica sistemul și l-ar face mai transparent.
Totuși, oficialul avertizează că nu toate sporurile pot fi eliminate fără o analiză atentă. El a dat exemplul indemnizației de dirigenție din învățământ, considerând că anumite responsabilități suplimentare trebuie recunoscute și recompensate în continuare. În opinia sa, dacă educația este declarată o prioritate națională, atunci acest lucru trebuie să se regăsească și în modul de salarizare a personalului didactic.
Sporuri eliminate și grile contestate
Ministrul a ținut să precizeze că actualele consultări nu reprezintă negocieri salariale și că legea nu poate rezolva toate nemulțumirile acumulate în sistemul public în ultimii ani. Scopul reformei este stabilirea unor reguli unitare, clare și predictibile pentru toate categoriile de bugetari.
De asemenea, în cadrul discuțiilor au fost ridicate și subiecte sensibile care depășesc calculele tehnice, precum raporturile salariale dintre diferite categorii profesionale sau remunerația demnitarilor. Aceste teme, spune Dragoș Pîslaru, necesită o dezbatere mai amplă la nivelul societății și nu pot fi tranșate doar prin formule și coeficienți.
Dragoș Pîslaru afirmă că următoarele trei săptămâni vor fi decisive pentru forma finală a legii. El promite că toate observațiile vor fi analizate și că erorile identificate vor fi corectate, însă avertizează că nu toate solicitările vor putea fi acceptate.