Seceta din Europa de Vest a atins un maxim al ultimilor 1.200 de ani

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Schimbările climatice au împins vremea din Europa de Vest în circumstanțe fără precedent, iar unele părți din Portugalia și Spania au fost cuprinse de cele mai secetoase condiții din ultimii peste o mie de ani, potrivit unor noi cercetări. Presiunea atmosferică din Azore, o zonă de înaltă presiune care se rotește în sensul acelor de ceasornic deasupra unor părți din Atlanticul de Nord, are un efect major asupra vremii și a tendințelor climatice pe termen lung în Europa de Vest.

Dar, într-un nou studiu publicat în revista Nature Geoscience, cercetătorii din Statele Unite au descoperit că acest sistem de înaltă presiune „s-a schimbat dramatic în ultimul secol și că aceste schimbări în clima din Atlanticul de Nord sunt fără precedent în ultimul mileniu”.

Seceta din Europa de Vest a atins cote maxime

Folosind simulări ale modelelor climatice din ultimii 1.200 de ani, studiul a constatat că acest sistem de înaltă presiune a început să se extindă pentru a acoperi o suprafață mai mare în urmă cu aproximativ 200 de ani, pe măsură ce poluarea cu gaze cu efect de seră cauzată de om a început să crească.

Acesta s-a extins și mai dramatic în secolul al XX-lea, în pas cu încălzirea globală.

Autorii au analizat apoi dovezile privind nivelurile de precipitații păstrate de-a lungul a sute de ani în stalagmitele portugheze și au descoperit că, pe măsură ce Înalta Presiune din Azore s-a extins, iernile din vestul Mediteranei au devenit mai secetoase.

Studiul citează proiecții potrivit cărora nivelul precipitațiilor ar putea scădea cu încă 10% până la 20% până la sfârșitul acestui secol, ceea ce, potrivit autorilor, ar face ca agricultura iberică să fie „una dintre cele mai vulnerabile din Europa”.

Aceștia avertizează că Înălțimile Azorelor vor continua să se extindă în secolul XXI, pe măsură ce nivelul gazelor cu efect de seră va crește, ceea ce va duce la un risc tot mai mare de secetă în Peninsula Iberică și va amenința culturile cheie. „Constatările noastre au implicații importante pentru schimbările preconizate în hidroclimatul din vestul Mediteranei de-a lungul secolului XXI”, au declarat autorii.

Viță de vie uscată

Potrivit studiului, Înălțimile Azore acționează ca un „gardian” al precipitațiilor în Europa, aerul uscat coborând în lunile de vară pentru a provoca condiții de căldură și ariditate în mare parte din Portugalia, Spania și Mediterana de Vest. În perioada rece și mai umedă a iernii, sistemul de înaltă presiune se umflă, trimițând intensificări ale vântului de vest care transportă ploile în interior.

Aceste ploi de iarnă sunt „vitale” atât pentru sănătatea ecologică, cât și pentru cea economică a regiunii, dar au fost în scădere, în special în a doua jumătate a secolului XX.

În timp ce cercetările anterioare nu au reușit să deslușească efectele variabilității naturale asupra Înălțimilor Azore, autorii au declarat că descoperirile lor arată că extinderea sa în timpul erei industriale este legată de creșterea concentrațiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă. Un studiu citat în cele mai recente cercetări estimează că suprafața potrivită pentru cultivarea strugurilor în Peninsula Iberică s-ar putea reduce cu cel puțin un sfert și ar putea dispărea aproape complet până în 2050 din cauza lipsei severe de apă.

Între timp, cercetătorii au prezis o scădere de 30% a producției pentru regiunile producătoare de măsline din sudul Spaniei până în 2100.

Producătorii de vinuri caută deja modalități de adaptare la schimbările climatice, cum ar fi mutarea podgoriilor la altitudini mai mari și experimentarea unor soiuri mai rezistente la căldură.

Anul trecut, oamenii de știință au descoperit că un îngheț sever de primăvară care a devastat viile de struguri în Franța a fost făcut mai probabil de schimbările climatice, plantele înmugurind mai devreme și, prin urmare, fiind mai susceptibile la daune.