Secetele extreme cresc riscul bacteriilor rezistente la antibiotice, avertizează oamenii de știință

Un nou studiu publicat de cercetători de la California Institute of Technology avertizează că secetele din ce în ce mai frecvente, generate de schimbările climatice globale, ar putea crea condițiile ideale pentru răspândirea bacteriilor rezistente la antibiotice.

Analiza, prezentată de ScienceAlert și preluată de Mediafax, sugerează că nu doar utilizarea excesivă a antibioticelor în spitale contribuie la acest fenomen, ci și procesele care se petrec în natură, în solul Pământului.

Seceta, factor neașteptat în creșterea rezistenței

Cercetătorii au descoperit că seceta poate concentra antibioticele naturale produse de bacteriile din sol, creând presiune selectivă pentru dezvoltarea genelor care conferă rezistență.

În condiții normale, bacteriile produc aceste substanțe pentru a-și elimina competiția microbiană, mult înainte ca oamenii să le folosească în medicină. Dar în timpul perioadelor de secetă, aceste antibiotice naturale se concentrează, favorizând bacteriile deja rezistente și pe cele producătoare de antibiotice, care supraviețuiesc mai ușor.

Echipa de cercetători a analizat cinci seturi de date provenite din studii asupra solurilor colectate în SUA, China și Europa, în medii foarte diferite: terenuri agricole, pășuni, păduri și zone umede. În toate cazurile, seceta a fost asociată cu o creștere a materialului genetic provenit de la bacteriile producătoare de antibiotice și a genelor responsabile de rezistența la antibiotice. Practic, microbii din solurile afectate de secetă păreau mai bine pregătiți să facă față expunerii la antibiotice.

În experimentele de laborator, cercetătorii au creat ecosisteme miniaturale de sol și au adăugat antibiotice, apoi le-au uscat pentru a simula seceta. Rezultatul a fost clar: bacteriile sensibile la antibiotice au dispărut aproape complet, în timp ce cele rezistente (inclusiv producătorii de antibiotice) au supraviețuit și s-au proliferat, îmbogățind solul cu tulpini rezistente.

Legătura cu sănătatea publică

Studiul a extins analiza și la mediul clinic, examinând date din spitale din 116 țări. O legătură puternică a fost observată între frecvența rezistenței la antibiotice în spitale și indicele de ariditate al zonei respective. Această corelație s-a menținut chiar și după ajustarea pentru venitul național, un factor care poate influența accesul la antibiotice și infrastructura sanitară.

Deși dovezile nu sunt suficiente pentru a afirma că seceta cauzează direct rezistența la antibiotice în spitale, studiul sugerează că schimbările climatice (prin intensificarea secetelor) ar putea crește riscurile pentru sănătatea publică.

Autorii subliniază că această cercetare arată modul în care schimbările climatice interacționează cu ecologia microbiană, influențând direct sănătatea umană. Ei recomandă integrarea perspectivelor de mediu și clinice pentru a preveni apariția și răspândirea bacteriilor rezistente, avertizând că lupta împotriva rezistenței la antibiotice nu poate fi privită doar prin prisma utilizării medicamentelor în spitale, ci trebuie să includă și factorii naturali care modelează ecosistemele microbiene.