Secretele murdare ale Papei Leon al XII-lea! Boala misterioasă de care suferea

Papa Leon al XII-lea a avut parte de secrete murdare și o boală misterioasă de care suferea i-ar fi scurtat viața. Sunte multe controverse în ceea ce îl privește pe Papa care a fost pontificat între 1823 și 1829.

Joi, 8 mai 2025, cardinal american Robert Prevost a fost ales de conclavul papal într-un timp considerat record. Noul Papă și-a ales numele de Leon al XIV-lea.

Secretele murdare ale Papei Leon al XII-lea! Boala misterioasă de care suferea

Papa Leon al XII-lea (născut Annibale della Genga, pontificat între 1823 și 1829) a fost o figură controversată a Bisericii Catolice, marcată de o guvernare autoritară, un conservatorism extrem și suspiciuni de manipulări interne în Vatican. Iată câteva dintre controversele și secretele asociate cu acest papă:

Papa Leon al XII-lea a fost un adversar înverșunat al modernității, al libertăților cetățenești și al influenței revoluțiilor franceze. A condamnat educația seculară și a interzis accesul femeilor la învățământul public. Sub conducerea sa, Vaticanul s-a transformat într-o redută reacționară, izolată de realitățile europene emergente.

El a decretat că o croitoreasă care vindea rochii joase sau transparente ar fi asumată excomunicarea ipso facto, conform wikipedia.org

Secret bine păzit: în interiorul Curiei romane circulau zvonuri că Papa Leon intenționa să reinstaureze Inchiziția într-o formă modernizată, sub pretextul apărării „adevăratei credințe”, lucru ce a stârnit teamă în rândul cardinalilor mai moderați.

În Statele Papale, Leon al XII-lea a introdus un regim de supraveghere totală. A creat o rețea de delatori și a întărit puterile poliției religioase. Oricine critica autoritatea papală putea fi închis, torturat sau excomunicat.

Legi precum cea care interzicea evreilor să dețină proprietăți și le permitea să vândă ceea ce dețineau doar în cel mai scurt timp posibil și cea care impunea tuturor locuitorilor romani să asculte comentariile catehismului catolic, au determinat mulți dintre evreii din Roma să emigreze la Trieste , Lombardia și Toscana

Una dintre cele mai întunecate decizii ale pontificatului său a fost reinstituirea ghetourilor evreiești în Roma și în alte orașe din Statele Papale. Evreii au fost din nou obligați să poarte semne distinctive, să respecte un orar strict și să participe forțat la predici creștine.

Scandal internațional: mai multe familii nobiliare din Europa de Vest au protestat față de această politică, dar Papa a ignorat total presiunea diplomatică, spunând că „evreii trebuie să-și recunoască vina pentru moartea lui Hristos”.

A fost otrăvit Papa Leon al XII-lea?

În data de 5 februarie 1829, după o întâlnire privată cu cardinalul secretar de stat Tommaso Bernetti, Papa Leon al XII-lea s-a îmbolnăvit brusc și părea conștient că sfârșitul său era iminent. Trei zile mai târziu, pe 8 februarie, a cerut să primească Viaticumul și a fost uns conform ritualului. În ziua de 9 februarie, starea sa s-a agravat, intrând în comă, iar în dimineața de 10 februarie și-a dat ultima suflare. François-René de Chateaubriand, reprezentantul regelui francez Carol al X-lea la Roma, prezent în acele momente, a relatat că decesul papei ar fi fost cauzat de o complicație hemoroidală severă, care a dus la o retenție urinară, însă sunt voci care spun că Papa Leon al XII-lea ar fi fost otrăvit. Însă nu s-a găsit nicio probă în acest sens. Medicii au intervenit chirurgical, însă se presupune că intervenția l-ar fi agravat și i-ar fi grăbit moartea. După patru zile de suferință, Papa Leon al XII-lea a decedat la ora nouă dimineața, chiar în momentul în care Chateaubriand ajungea la Vatican, unde un agent diplomatic veghease toată noaptea.

Ceremonia de înmormântare a avut loc la 15 februarie 1829 în Bazilica Sfântul Petru, într-un monument funerar dedicat pontifului. Ulterior, la 5 decembrie 1830, rămășițele sale au fost mutate și reînhumate în fața altarului ridicat în cinstea Papei Leon I.

Leon al XII-lea este descris ca un om cu o fire nobilă, pasionat de ordine și disciplină administrativă, dar lipsit de o viziune realistă asupra transformărilor sociale și politice ale epocii sale. În timpul pontificatului său, politicile rigide au generat nemulțumiri în rândul populației din Roma și din teritoriile Statelor Papale, reducând astfel considerabil marja de acțiune a succesorilor săi în fața problemelor moderne care urmau să apară.