Ședință CSAT de urgență după drona prăbușită la Galați. Ce se întâmplă cu apartamentul distrus?

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

O dronă s-a prăbușit peste un bloc turn din Galați, provocând o explozie urmată de un incendiu devastator la etajul 10. Incidentul fără precedent a activat imediat cele mai înalte structuri de securitate ale statului. Președintele Nicușor Dan a convocat de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a analiza implicațiile acestui eveniment grav.

În timp ce autoritățile caută soluții de apărare antiaeriană, dramele de la fața locului scot la iveală o realitate dură pentru victime, o mamă și fiul ei de 14 ani. Pe lângă traumele fizice și emoționale, familia se confruntă cu un dezastru financiar total, locuința lor fiind distrusă în întregime, fapt ce ridică serioase semne de întrebare privind despăgubirile și asigurarea locuinței după impactul de la Galați.

Drama ascunsă din spatele exploziei: „Au rămas fără casă, fără haine”

Victimele luate prin surprindere în propriul dormitor au scăpat ca prin minune cu viață, însă au pierdut tot ce au agonisit. O colegă de birou a mamei rănite a tras un semnal de alarmă pe rețelele de socializare, descriind situația disperată a celor doi:

12:27, 29 May 2026

SUA reacționează după incidentul cu drona rusească la Galați: „Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”

09:19, 29 May 2026

FOTO Președintele Nicușor Dan reacționează după atacul de la Galați: CSAT convocat de urgență și măsuri ferme împotriva Rusiei

„Cele două victime de azi-noapte sunt colega mea de birou și fiul ei de 14 ani, care urmează să susțină în curând examenul de Evaluare Națională. Din fericire, au scăpat doar cu arsuri ușoare. Ea este internată la Spitalul Județean, iar băiatul la Spitalul de Copii. Din apartamentul distrus nu cred că vor mai putea recupera mare lucru. Locuința este achiziționată printr-un credit imobiliar, iar ratele vor trebui achitate în continuare. Practic, au rămas fără casă, fără haine și fără bunurile de strictă necesitate. Nu știu în ce măsură vor primi ajutor din partea autorităților locale, deoarece informația este încă foarte recentă.”

De ce nu acoperă polițele clasice daunele provocate de război?

Incidentul a declanșat o dezbatere aprinsă în industria asigurărilor din România, specialiștii avertizând că asigurații ar putea fi lăsați descoperiți în fața unor astfel de dezastre aviatice militare. Conform normelor actuale, polița PAD obligatorie este complet inutilă în acest caz. „Asigurarea obligatorie acoperă doar trei tipuri de evenimente: inundaţii, alunecări de teren şi cutremur”, a explicat pentru News.ro Viorel Vasile, preşedintele Patronatului Român al Brokerilor de Asigurare-Reasigurare (PRBAR) din România. „Un incident de tipul celui în care o dronă avariază o locuinţă nu este prevăzut”, susţine el.

Deși unii brokeri consideră că polițele facultative ar trebui să ofere protecție, realitatea contractuală este mult mai nuanțată, deoarece riscul de conflict armat este pretutindeni o clauză de excludere. „Este o întreagă discuţie, pentru că, în condiţiile de asigurare de la toate companiile de asigurare, este exclus războiul”, a transmis pentru News.ro Dorel Duţă, preşedintele Uniunii Naţionale a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă în Asigurări din România (UNSICAR). El adaugă: „Chiar dacă incidentul de care vorbim acum nu este un act propriu-zis de război, ci o consecinţă a conflictului de la graniţă, trebuie lămurit cum va fi tratată o astfel de situaţie, pentru că războiul nu este un risc acoperit. Ar trebui o clarificare legislativă pentru astfel de situaţii, cel puţin în zonele expuse războiului”.

La rândul lor, reprezentanții Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare (UNSAR) au precizat pentru News.ro că „fiecare companie de asigurări va analiza situaţia în funcţie de circumstanţele concrete ale cazului şi va acţiona în conformitate cu prevederile contractuale şi politicile interne aplicabile, având în vedere caracterul excepţional al acestui tip de eveniment”, menționând totodată că „de principiu, căderile de corpuri sunt un risc acoperit de asigurările facultative de locuinţe, însă nu şi atunci când vorbim despre un act de război. În astfel de situaţii, precum căderea unor drone, delimitarea cauzei este esenţială în procesul de analiză a unei daune”. Din acest motiv, modul în care se va deconta asigurarea locuinței după impactul de la Galați rămâne un precedent juridic extrem de complicat.

Reacția Executivului și deciziile luate la nivel înalt în ședința CSAT

Aflat într-o vizită oficială în Republica Moldova, premierul Ilie Bolojan a condamnat ferm atacul și a anunțat un răspuns structurat pe trei planuri majore: diplomatic, militar și legislativ. Din cauza gravității situației, șeful Guvernului și-a întrerupt vizita, solicitând o aeronavă militară de tip Spartan pentru a reveni de urgență în țară. Până la sosirea sa, la ședința CSAT începută la București, premierul a fost reprezentat de ministrul Apărării, Radu Miruță.

„Aş puncta două aspecte, în primul rând ce s-a întâmplat azi-noapte în România, la Galaţi. Aşa cum am spus, condamn ferm această acţiune iresponsabilă a Rusiei şi lucrăm în aceste ore şi în aceste zile pe trei planuri. Primul dintre ele este cel diplomatic şi am convenit în această dimineaţă cu Ministerul de Externe acţiunea care va fі propusă în şedinţa CSAT, pe cale diplomatică, în aşa fel încât să adoptăm sancţiuni vizavi de diplomaţii ruşi la Bucureşti”, a declarat Ilie Bolojan.

Pe componenta de înzestrare militară, premierul a subliniat necesitatea urgentării achizițiilor: „Şi am convenit cu Ministerul Apărării să facă toate demersurile pentru a solicita transferul de tehnologii militare pe care astăzi nu le avem, care ţin de capacităţi antiaeriene, de radare care să poată scana la altitudini joase, în aşa fel încât să avem la dispoziţie tehnică militară care să ţină cont de ceea ce se întâmplă în războaiele de astăzi şi de noile tehnici legate de drone”. Premierul a adăugat că „în aceste zile România semnează toate contractele pentru furnizarea în anii următori, până cel mai târziu în 2030, a tuturor capacităţilor de apărare solicitate de Armata României, care sunt în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro, care să asigure dotarea armatei în anii următori pentru a oferi siguranţă cetăţenilor noştri”.