Trei rapoarte publicate, în luna iunie 2024, de Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), organizație din care face parte și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), arată că persistă disparități importante între cetățenii Europei, cu privire la numărul de medicamente noi disponibile și timpul necesar pacienților din diverse țări ale Europei pentru a beneficia de acestea. Românii au acces la doar 17 la sută din medicamentele aprobate la nivel european în perioada 2019-2022.
Marinela Debu: „Zilele, anii și, de multe ori, viețile sunt pierdute din cauză că nu avem acces la medicamente salvatoare sau chiar la medicamente esențiale”
În anul 2023, în România, niciun nou medicament nu a fost compensat necondiționat, în timp ce doar 28 de medicamente noi au fost introduse în lista celor compensate în 2024, după așteptări de luni întregi. Totodată, compensarea condiționată a medicamentelor este pusă la risc de insuficienta finanțare a sistemului: nu se găsesc bani pentru renegocierea a 38 de contracte cost-volum și începerea negocierii a peste 50 de contracte pentru noi medicamente și indicații.
„După ani în care pacienții au simțit pe pielea lor ce înseamnă lipsa de acces la medicamente salvatoare de vieți, datele studiului vin să confirme ceea ce știm deja: zilele, anii și, de multe ori, viețile sunt pierdute din cauză că nu avem acces la medicamente salvatoare sau chiar la medicamente esențiale. Pacienții așteaptă ani întregi și fiecare dintre noi am avut momente în care ne-am simțit neputincioși în fața unor vești grele și chiar tragice: agravarea bolii și chiar decesul unor pacienți care nu au putut beneficia la timp de tratamentul de care aveau nevoie”, a declarat Marinela Debu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).
România se situează, din nou, pe locuri codașe. În întreaga regiune, rata medie de disponibilitate a medicamentelor este de 43%, cu o disponibilitate de 88% în Germania, iar timpul mediu până la accesul pacientului este de 531 de zile, cel mai scăzut timp fiind în Germania, doar 126 de zile. Datele scot în lumină întârzierile și barierele de acces cu care se confruntă pacienții europeni.
Indicatorul EFPIA 2023 Patient WAIT urmărește disponibilitatea noilor medicamente și cât trebuie să aștepte pacienții pentru a avea acces la ele, în 36 de țări din Europa. Sunt analizate medicamentele care au primit autorizare de punere pe piață din partea Agenției Europene a Medicamentului în perioada 2019-2022 și disponibilitatea acestora pentru pacienți, până la data de 5 ianuarie 2024. Datele studiilor, cu referire la situația României, au fost prezentate azi de reprezentanții ARPIM în cadrul unei conferințe de presă în care și pacienții și-au relatat poveștile, de cele mai multe ori fiind nefericite și uneori tragice, cauzate de lipsa accesului la medicamente salvatoare de vieți.
„Inovația medicală salvează vieți și nu trebuie privită ca o cheltuială, ci ca o investiție în sănătate și în viața românilor. Cerem ca românii să aibă acces la medicamente salvatoare de vieți. În primul rând, să creștem numărul de medicamente disponibile, mai ales în cazul unor boli grave sau pentru care nu există alternative terapeutice și să reducem timpul de acces pentru că fiecare viață trebuie salvată, fiecare viață contează. Dacă sănătatea are un cost considerat de unii mare, să nu uităm că lipsa ei are un preț uriaș”, a declarat dr. Iulia Ionescu, vicepreședinte ARPIM.
Românii au acces doar la nouă medicamente oncologice din cele 48 care au primit aprobare europeană în perioada 2019-2022
În România, din 167 de medicamente inovatoare care au primit aprobare din partea Agenției Europene a Medicamentelor (EMA) în perioada 2019-2022, erau disponibile, la 5 ianuarie 2024, doar 29 de medicamente. Niciun medicament aprobat la nivel european, în 2022, nu era compensat în România la 5 ianuarie 2024. Scăderea este dramatică față de studiul similar de anul trecut, care arăta o rată de disponibilitate de 30% (51 de medicamente).
Datele arată că în topul țărilor cu cea mai mare rată de disponibilitate se situează Germania (88%), urmată de Italia (77%) și Austria (75%), iar toate țările vecine sau comparabile cu România se situează mult în fața noastră: Bulgaria (43%), Polonia (41%), Ungaria (30%). În cazul medicamentelor oncologice, din cele 48 care au primit aprobare europeană în perioada 2019-2022, doar nouă erau disponibile în România la 5 ianuarie 2024 (19%).
Și în cazul medicamentelor orfane, rata de disponibilitate a fost tot de 19%. Timpul de la aprobarea EMA până la disponibilitatea în România este de 778 de zile, adică peste 2 ani, în timp ce pacienții germani au acces la medicamente de ultimă generație în doar 126 de zile, italienii în 424, maghiarii în 650, iar bulgarii în 728 de zile. Timpul de acces este chiar mai mare în cazul medicamentelor oncologice, ajungând la 828 de zile pentru pacienții români, iar pentru medicamentele orfane – 744 de zile.
„S-au făcut progrese, în ultimii ani, în accesul la inovație (din 372 de medicamente aprobate la nivel european în perioada 2014-2022, 150 sunt disponibile în România), dar accesul se face la mult timp după ce medicamentele au fost aprobate. Deși, aparent, datele arată o îmbunătățire a timpului de acces față de studiul anterior, cred că trebuie să ne întrebăm: timp de acces la ce? Poate că se întâmplă mai repede, dar medicamentele sunt mult mai puține: vedem o scădere dramatică a proporției de medicamente inovatoare (-13%) la care au acces pacienții români, iar pe lângă cauzele legate de un circuit de acces impredictibil, cu multe bariere, în ultimul an, acestea au fost amplificate de factorul bugetar”, a explicat dr. Ioana Bianchi, director Afaceri Externe ARPIM.