Senatorul AUR Petrișor Peiu trage un nou semnal de alarmă cu privire la industria românească, după ce în presă au apărut informații conform cărora statul kazah intenționează să scoată la vânzare jumătate din participația pe care o deține la KMG International NV, compania care controlează activele Rompetrol. Potrivit calendarului preliminar, tranzacția ar putea avea loc în perioada 2026–2027.
Peiu amintește că KMG International NV este, de fapt, fosta Rompetrol SA, compania creată de Dinu Patriciu, ulterior preluată de KazMunayGas. Structura juridică actuală, cu sediul principal în Olanda, arată că prezența kazahilor în România este gestionată prin intermediul unei entități internaționale.
Senatorul AUR Petrișor Peiu avertizează: Rompetrol ar putea fi vândut pe jumătate
Dacă aceste planuri se concretizează, pe piață ar putea ajunge jumătate din active precum rafinăria Petromidia – una dintre cele mai mari și moderne din Europa de Sud-Est – rafinăria Vega din Ploiești, rețeaua de stații de carburanți Rompetrol, precum și singura divizie petrochimică încă funcțională în România, cea de la Constanța. KMG este totodată și singurul producător intern de bitum și hexan, două produse esențiale pentru infrastructură și industrie.
Conform senatorului, situația financiară a companiei ar explica intenția de vânzare. Rompetrol Rafinare, care operează cele două rafinării, a raportat în 2024 o cifră de afaceri de aproximativ 15 miliarde de lei, nivel asemănător cu cel din anii 2018-2019, însă mult sub vârful din 2022, când a depășit 23 de miliarde de lei. Rezultatul final, în schimb, rămâne negativ: aproape 500 de milioane de lei pierdere pentru al doilea an consecutiv. La acestea se adaugă o datorie uriașă, depășind 8 miliarde de lei, dublată în ultimul deceniu.
„Este evident că vor să vândă pentru că pierderile sunt mari, iar datoriile au ajuns la un nivel greu de gestionat,” susține Petrișor Peiu. Tot el atrage atenția asupra unui fenomen mai larg din industria românească, unde numeroase fabrici mari s-au închis sau și-au redus drastic activitatea.
Senatorul enumeră câteva dintre exemplele cele mai cunoscute: combinatul siderurgic de la Galați, aflat în conservare; unitatea de la Hunedoara, oprită; Azomureș, care nu funcționează; rafinăria și platforma petrochimică de la Pitești, închise cu ani în urmă; în timp ce Alro Slatina și-a diminuat producția de aluminiu primar cu peste 60%.
Peiu afirmă că și în cazul rafinăriei Petrotel Ploiești, controlată de Lukoil, autoritățile au lăsat impresia că nu sunt interesate de viitorul unei unități critice pentru industria energetică.
În acest context, parlamentarul întreabă dacă nu cumva problemele nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unei guvernări care nu mai apără interesele economiei naționale. „Vedem cum se închid una câte una marile fabrici. Întrebarea este: de ce? Și de ce statul asistă pasiv, fără să intervină?” a concluzionat senatorul.
Declarațiile lui Petrișor Peiu redeschid dezbaterea privind starea industriei românești și lipsa unei strategii clare care să protejeze capacitățile de producție considerate critice pentru economia națională.