Senatorul Dan Cașcaval: „Astăzi toți vorbim, dar câți mai citim?”

Pe 23 aprilie, umbrită de celebrarea Sfântului Gheorghe, a trecut aproape neobservată Ziua Internațională a Cărții și Ziua Bibliotecarului în România. Senatorul Dan Cașcaval trage un semnal de alarmă asupra degradării relației noastre cu lectura și cultura scrisă, amintindu-ne că, de la “La început a fost cuvântul” până la haosul digital de azi, am pierdut nu doar plăcerea cititului, ci și înțelegerea lui.

Într-o lume în care bibliotecile devin simboluri abstracte, iar opinia zgomotoasă ia locul cunoașterii, întrebarea rămâne: ce devenim, dacă nu mai citim?

„Mascată de una dintre marile sărbători de primăvară ale a ortodoxiei, Sf. Gheorghe, pe 23 aprilie a trecut cumva – eufemism – neobservată Ziua Internaţională a cărţii şi Ziua Bibliotecarului din România.

Sfântul Apostol Ioan îşi începe Evanghelia cu “La început a fost cuvântul”. Apoi, completarea îmi aparţine, au apărut scrierea şi cartea.

În anul 1950, Borges scria nuvela “Biblioteca din Babel”. Această bibliotecă simboliza biblioteca totală, care ar conţine toate cărţile, scrise în toate limbile, alături de cărţile încă nescrise. Francezul Lubiere spunea că biblioteca imaginată de Borges “nu are nici început, nici sfârşit, ea este cauză şi scop, creaţie şi demiurg”. Prin imaginea creată, Borges a dorit să arate că această bibliotecă este chiar Universul.

“Oricât de mari sunt costurile unei biblioteci publice, ele sunt infinit mai mici decât ale unei naţiuni ignorante” afirma Walter Kronkite, un renumit jurnalist american. Unele statistici indică faptul că la nivelul ţărilor dezvoltate circa 35% dintre locuitori nu au citit nicio carte în viaţă lor, 50% citesc o carte pe an, iar 25% nu cunosc numele niciunui autor, indiferent cine o fi acela.

O statistică şi mai sumbră indică faptul că circa 40% dintre cei care citesc ceva nu înteleg sensul celor citite. Autorul spaniol de origine italiană, Carlo Frabetti, îşi imagina, în “Cartea iad”, iadul ca o bibliotecă în care “să ai acces la cuvinte şi nu la ceea ce desemnează ele este cea mai rafinată versiune a chinurilor lui Tantal”.

Da, în “Biblioteca din Babel” şi “Cartea de nisip”, Borges a sugerat că ne apropiem de dispariţia unei civilizaţii umane create cu mii de ani în urmă. Biblioteca nu mai reprezintă demult un sanctuar, un refugiu. Este doar o noţiune aproape abstractă, ireală din perspectiva unei vieţi conectate simbiotic la virtual, la o comunicare în biţi intensă şi aparent vitală, dar în fapt virală şi de cele mai multe ori goală. Astăzi toţi vorbim, dar nu mai ascultă nimeni. Nu mai căutăm informaţia reală, ci navigăm prin kilometri de maculatură, adesea împănată cu “fake”-uri. Si, contrar părerii lui Borges, cred că la toate acestea nu a contribuit neapărat tehnologia, ci a pus umărul decisiv dispariţia interesului pentru cărţi.

Revin la cele spuse de Apostolul Ioan: “La început a fost cuvântul”. Si, aşa cum sublinia Bergler, a fost cuvântul, nu zgomotul, nu scandalul, nu bârfa, nu părerea atotcunoscătoare.

Ceea ce este tragic este faptul că tocmai aceste persoane, care nu citesc sau nu înţeleg ce citesc fac tot ce pot ca să arate că se exprimă, că emit păreri, judecăţi, cu convingerea că adevărul le aparţine. O convingere care este susţinută cu atât mai vehement cu cât mai puţină cunoaştere a acumulat persoana. Intr-una dintre comisiile în care activez în Senatul României, un coleg virulent, cu care încerc, dar nu reuşesc, să menţin un dialog decent şi colegial, atot-ultra-ştiutor fiind (dar fără vreo bază reală), are obiceiul să continue discuţiile aprinse – eufemism – despre orice şi pe holuri şi în lift şi oriunde ne întâlnim. La un moment dat, dându-mi lecţii despre rolul educaţiei, mi-a spus, în sprijinul ideilor sale – uşor de imaginat care puteau fi – că nu îţi trebuie carte ca să faci parte din Parlament. Si mi-a dat exemplul lui Moş Ion Roată, membru al Parlamentului României deşi nu avea nicio clasă. I-am replicat instant, deşi cu tristeţe: “Da, dar în acele vremuri Mos Ion Roată a avut o educaţie şi un bunsimţ pe care mulţi de astăzi nu le mai avem! Iar despre lipsa “claselor de şcoală”, nicio grijă, acolo vom ajunge!”.

Aşadar, după cum recunoştea Theodore Roosevelt, suntem o parte a tot ceea ce citim. Dar, dacă nu citim?…”, a declarat senatorul Dan Cașcaval.