Senatorul Dan Cașcaval: „Să-i învățăm astăzi pe copiii noștri să iubească România!” (P)

În discursul de la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei, Mihail Kogălniceanu spunea la un moment dat: ” Fă, dar, ca domnia ta sa fie cu totul de pace si de dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoșeasca frăție. Fii simplu, Maria ta, fii bun, fii Domn cetățean; urechea ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi la lingușire”.

24 ianuarie. În urmă cu 166 de ani aici, la Iași, s-au prins moldovenii pentru prima dată în Hora Unirii. Primul pas către România. Către România modernă. De atunci fiecare dintre noi am pus suflet în România. Am muncit. Am dorit. Am sperat. Și pentru noi, dar mai ales pentru România. Poate că uneori ni s-a părut că România nu ne-a mulțumit suficient.

Trăim astăzi din nou momente complicate, tulburi. Cu furie și nemulțumiri în multe clase sociale. Multe exacerbate de necunoaștere, de deformare a informației, de frustrare, de dorința de ”altceva”, chiar dacă acel ”altceva” este necunoscut în fapt.

Dar, cred că pe 24 ianuarie trebuie să mulțumim României, să mulțumim romanilor. Nu să huiduim. În Piața Unirii din Iași pe 24 ianuarie vor fi elevi, vor fi tineri. Copiii noștri. Să-i învățăm, așadar, pe copiii noștri să iubească România, nu să o huiduie! Să le predăm o lecție de istorie frumoasă! Poate am greșit acum sau în trecut. Dar istoria României a fost una demnă, chiar în momentele sale cele mai negre.

24 ianuarie este ziua care trebuie să ne unească.

Deseori în istoria noastră – și noi ca și alte popoare – am căutat soluții providențiale. Domni providențiali. Președinți sau politicieni providențiali. Unii au fost buni, altfel nu am fi avut România! Unii au fost tirani sau nepăsători, au uitat să fie ai epocii lor, au înlocuit legea cu arbitrariul, au făcut legile slabe și au uitat să fie blânzi şi buni mai ales cu acei pentru care mai toți Domnii trecuți au fost nepăsători sau răi…

Ce ne poate uni din nou? Aici sau în țări străine ne unește dorul. Dorul de România. Ne unește istoria. Mormintele alor noștri. Pământul care le poarta osemintele, jertfa. Ar trebui să ne unească greutățile, nu să ne dezbine. Ar trebui să ne unească binele care exista in ciuda tuturor celor care îl neagă prin vorbe sau acțiuni.

Este ZIUA UNIRII. TREBUIE sa ne unească mândria că suntem români!