Serbia reduce accizele la combustibil

Un eveniment de o covârșitoare importanță și cu consecințe extrem de grave pe termen lung, lovitura de stat din România din data de 6 decembrie 2024 a fost analizată în profunzime de mai mulți experți, mai ales din zona dreptului constituțional, prin consultarea, atunci când a fost cazul, și a inteligenței artificiale. Concluziile acestui studiu, pentru care am primit permisiunea să îmi asum semnătura, le public în fiecare zi.

În momentul în care cetățeanul votează legal, votul lui nu înseamnă doar „ pus o ștampilă”. Votul lui înseamnă că a participat la un proces care trebuie să producă efectele prevăzute de lege. Adică dreptul de vot nu înseamnă doar să ți se permită să votezi, ci și ca acel vot, exprimat legal, să fie tratat legal și să producă efectul juridic pentru care a fost exprimat. De aici pornește toată problema.

Episodul 2 – De ce momentul 6 decembrie este decisiv

Pe 6 decembrie începuse deja votul în diaspora pentru turul II. Dacă se lăsa votul să continue până la capăt și se ajungea la un rezultat foarte clar, anularea ulterioară ar fi devenit mult mai greu de justificat politic și social.

Din succesiunea faptelor rezultă aparența că, în loc să se lase procesul electoral să se finalizeze și apoi să se decidă în cadrul strict legal, s-a intervenit înainte de finalizare, într-un moment în care efectele politice ale continuării votului puteau deveni ireversibile.

Mai este însă ceva: această intervenție nu a venit după o clarificare deplină a faptelor, ci în timp ce clarificările dispuse de CSAT încă nu se materializaseră public într-un raport clar, final și verificabil. Asta întărește percepția că s-a decis radical înainte ca baza factuală să fie clarificată până la capăt.

Unde este problema juridică de fond

Punctul central nu este doar că CCR a anulat. Punctul central este ce urma după anulare. Aici intră în joc Legea nr. 370/2004. CCR are competență să vegheze asupra alegerilor. Dar nu poate inventa reguli noi. Ea trebuie să lucreze în interiorul legii, nu deasupra legii.

Articolul 3 din Legea 370 spune că CCR veghează asupra respectării legii electorale. Nu spune că poate rescrie legea. Iar articolul 52 din aceeași lege este esențial: dacă alegerile sunt anulate, urmează reluarea turului de scrutin, cu aceiași competitori.

CCR putea eventual să anuleze scrutinul, dar după anulare trebuia aplicată legea, iar legea spunea reluare, nu reinventare. Pe înțelesul tuturor: legea spune: „dacă s-a stricat jocul, îl reiei de unde l-ai oprit, cu aceiași jucători”, nu spune: „arunci tabla, schimbi regulile, schimbi jucătorii și începi alt joc”.