Eveniment-Social

Silviu Gurlui: „Aşteptăm rezultatele cercetării vaccinului potrivit”

Publicat: 18 mart. 2020

Conf. dr. habil. Silviu Gurlui transmite faptul că încă se aşteaptă rezultatele cercetării vaccinului potrivit. Acesta a ţinut să adauge că deşi sunt multe potenţiale labortoare, rezultatul va putea veni mult mai târziu, când din pacatae, mulţi nu-l vor mai apuca.

”Aşteptând rezultatele cercetării vaccinului potrivit. După cum se conturează, deşi sunt multe potenţiale laboratoare, rezultatul va putea veni mult mai târziu. Din păcate, mulţi nu-l vor mai apuca. Noi trebuie să urmăm toate regulile comunicate de autorităţi. Disciplina totală. Dincolo de aceste lucruri, ce s-a cercetat până în prezent? Câteva particularităţi sintetizate de mine în ultimele zile.

SARS-CoV-2 este un virus care se răspândește foarte repede funcție de regiune, funcție de persoane, de factorii genetici, funcție de condițiile de mediu (temperatura şi umiditate), funcţie de tipul suprafeţelor pe care se aciuiază dar şi funcție de poluare. Dar care poluare? Poluarea industrială sau cea urbana? În opinia mea sunt combinate ambele dar ponderea cea mai mare o are de departe poluarea industrială. Sunt măsurători riguroase făcute asupra unor clase de compuşi diferiţi de cei „clasici”? SARS-CoV-2 a produs grave perturbaţii ale economiei mondiale, incluzând industria, transportul de orice fel, mobilitatea oamenilor, viaţa socială.

Toate acestea duc în mod inevitabil şi la o modificare substanţială a poluanţilor din aer şi anume la o diminuare foarte mare.

Măsurătorile de la sol dar şi din satelit arata foarte clar o diminuare importantă a unor poluanţi cum ar fi particulele PM2.5, oxizi de azot, oxizi de sulf, dioxid de carbon, etc. Ţoţă aşa s-a întâmplat şi în criza din 2008. China este ţara care produce o cantitate însemnată de dioxid de carbon, cam 30% din cantitatea întreagă produsă de toate celelalte ţări. În această perioadă atinsă de evoluţia virusului, adică din luna ianuarie şi până în prezent, cantitatea de dioxid de carbon a scăzut cu aproape 20% în China ceea ce reprezintă o scădere extraordinară şi cu consecinţe extrem de benefice pentru mediu. Evoluţii similare se regăsesc de asemenea şi în nordul Italiei, prin diminuarea drastică a producţiei industriale, a traficului, a oricăror activităţi care produc poluare.

În România, lucrurile par să urmeze aceeaşi traiectorie. Se resimte din plin diminuarea traficului auto, companiile şi industria şi-au redus activitatea şi în consecinţă şi anumiţi compuşi poluanţi s-au diminuat simţitor. Deşi încă mai sunt surse de poluare, în Iaşi, în perioada 1-17 martie 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, concentraţia medie de PM10 în zona Podul de Piatra s-a redus cu aproximativ 30%. Sigur, acest lucru nu se poate afirma pentru oricare zonă urbană sau rurala din ţara pentru că sunt surse de poluare variate, condiţii regionale diferite şi factori meteo diferiţi şi măsurătorile sunt extrem de puţine spre inexistente.

Sursa primară a datelor PM10, APM: http://www.calitateaer.ro/public/home-page/?__locale=ro

Deşi, aparent multe surse de poluare s-au diminuat, în ţară există încă multe incertitudini legate de originea anumitor poluanţi exotici din aer, poluanţi foarte toxici care nu sunt monitorizaţi dar care pot influenţa sănătatea oamenilor şi îi pot îmbolnăvi. De regulă, aceşti compuşi se resimt în aer printr-un miros specific, înţepător, greoi sau dulceag. Acestea trădează varii compuşi organici, acizi, hidrocarburi, fum, arderi, etc.

O serie de cercetări arata ca răspândirea virusuui depinde şi de condiţiile de mediu. Virusul se răspândeşte mai greu la temperaturi mai mari şi la umiditate de 50%. Umiditate redusă (sub 20%) favorizează foarte mult răspândirea viruşilor, De asemenea, acelaşi lucru se întâlneşte la umiditate relativă de peste 80%. Se observa de asemenea ca poluarea reprezintă un factor ce înlesneşte capacitatea virusului de a pătrunde, de a se răspândi şi de a produce mai multe îmbolnăviri.
Sursa bibliografică:
1/ https://www.ncbi.nlm.nih.gov/…/a…/PMC2863430/pdf/2291-09.pdf
2/ https://www.condairgroup.com/…/effects-of-air-temperature-a…

Un studiu recent efectuat asupra unor ţări din Europa precum Italia, Germania, Franţa, Belgia, Olanda arata că distribuţia numărului de îmbolnăviri se pliază foarte bine cu disributia poluării regionale de PM2.5, NO2 şi SO2. Spre expemplu, nordul Italiei, partea de vest a Germaniei, partea de nord-est a Franţei, Nordul Belgiei, Sudul Olandei. Toate aceste regiuni prezintă şi poluare mare. Aceste rezultate arata ca poluarea joacă un rol important în acest mecanism de împrăştiere şi de evoluţie a dinamicii virusului.

Sursa bibliografică:

1/ https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1037990936577257&id=100010990819149
2/ https://www.hsph.harvard.edu/…/the-latest-on-the-coronavi…/…
3/ https://www.washingtonpost.com/…/smoking-air-pollution-co…/…
4/ https://www.news.ro/…/cercetatori-italieni-exista-o-legatur…

În cazul particular al Italiei, primesc semnale direct de la populaţia din zona de nord care confirmă starea poluării din acest început de an: aer sufocant, irespirabil.
„Ianuarie, Februarie, la Torino aerul era poluat, maxim, problema vânatului dinspre vest spre est, a dus totul la Milano, Lombardia” afirma Felix Iulian. Tot dânsul menţiona că în această perioadă a resimţit o oboseală neobişnuită, aerul poluat îl simţea cum îl atacă. Ţin legătura mai departe cu populaţia din zonă.

De asemenea cercetările arată ca SARS-CoV-2 are o rată de supravieţuire diferită funcţie de mediul de propagare sau de „găzduire”. În stare liberă (în aer, sub formă de aerosoli) SARS-CoV-2 are durata de înjumătăţire a timpului de viaţă de aproximativ 1.1-1.2 ore putând să se regăsească în stare de aerosoli în aer până la 3 ore. În schimb dacă virusul este plasat pe o suprafața de cupru, el poate avea durata de înjumătăţire a timpului de viaţă mai mică de până la este de 0.5 ore. Adică supravieţuieşte mult mai puţin decât în aer! De altfel, nici un virus nu mai este identificat după 4 ore dacă este pe o suprafaţă de cupru sau pe un aliaj de cupru. În schimb dacă virusul se regăseşte pe o suprafață de plastic acesta va avea durata de injumataire a timpului de viaţă de circa 6.8 ore iar dacă se regăseşte pe suprafață de inox va avea durata de circa 5.6 ore. Studiile arată ca pentru suprafeţele de inox, plastic sau carton, virușii încă pot pot fi detectați până la 72 de ore!

Sursa bibilografica:

1/ https://www.nejm.org/doi/10.1056/NEJMc2004973…
2/ https://www.bbc.com/…/20200317-covid-19-how-long-does-the-c…

NU este foarte clar cum interacţionează viruşii cu aerosolii formaţi cu particule PM2.5 şi mai ales cu compuşii chimici (metalici) care conţin aceste particule. Nici cu particulele mai mari de praf rezultaţi din trafic, de pe străzi, din industrie şi şantiere! Aceste particule circula prin aer, funcţie de condittile meteo, se transporta şi se aciuiesc peste tot. Din acest motiv autorităţile, în această perioadă critică trebuie să aspire şi să spele foarte bine străzile pentru a reduce concentraţia PM2.5 din aer şi în nici un caz să măture străzile pentru a nu împrăştia şi mai mult particulele în aer. De asemenea, se impun urgent măsuri de caracterizare fizico-chimică a particulelor în suspensie din aer (PM2.5/PM10/ dar şi mai mari) pentru a corela sau a corija o serie de aspecte legate de poluarea tipologică mimentana şi cazurile potenţiale de infectare cu SARS-CoV-2, funcţie şi de zona, funcţie şi de alţi factori meteo, etc.

Rezultatee preliminare ne arată de departe cât este de important mediul, cât este de curat şi ce condiţii trebuie create pentru a reduce sau a opri răspândirea virusului. Una din condiţiile ce se impun măcar pe termen lung, măcar în spitale sau în marile centre comerciale cu aflux major de populaţie este acoperirea suprafeţelor atinse direct de populaţie (uşi, geamuri, etc) cu straturi subţiri de cupru!

Acestea vor garanta un maxim de securitate suplimentară contra acţiunii unor viruşi din clasa SARS-CoV-2.

Va trece perioada critică şi economia se va relua. Mă aştept la o creştere exponenţială a poluării, mai ales în zonele industriale. Economia va cere recuperare cât mai rapidă. SE vor arde mai multe resurse. Se vor intensifica producţia, transportul de toate categoriile, lumea va interacţiona mai mult. Apoi, o serie de măsuri, fie de abandonarea maşinilor diesel (consecinţe directe asupra mediului, pe de o parte prin reducerea PM2.5 şi NO2 dar prin creşterea majoră a CO2!), fie afluxul de maşini electrice (materie primă, reţea de distribuţie, costuri suplimentare de gegenerare/gestionare a deşeurilor/bateriilor), fie crearea de surse „ëco” (care au impact şi ele asupra mediului dacă nu sunt gândite eficient), toate dacă nu sunt gestionate corect vor avea impact major asupra aerului, apei, solului, vegetaţiei, etc. Sanatata noastră, climă, securitatea trebuie garantate de cineva, nu putem merge aşa la infinit. Atrag atenţia, aşadar că după criza coronavirus intrăm apoi cel mai probabil într-o altă etapă accelerată de poluare majoră.

Ca nota de subsol, eu vă anunţ că voi fi atent la tot ce se produce la joncţiunea poluare-raspindire virus şi vă voi prezenta mereu opinia mea şi alte cercetări complementare din varii instituţii din ţara sau din străinătate care să ajute. Acolo unde pot, voi măsura şi eu. Vom avea grijă cu toţii să respectăm reguli stricte de igienă, de izolare. Aţi văzut, virusul poate să găsească multe căi de acces, poate învinge foarte uşor vigilenta noastră. Să fim aşadar mereu cu un pas înaintea „împielițatului” de virus!”, a transmis conf. dr. habil. Silviu Gurlui.





Comentarii
  • valeu domnu europarlamentar si prejedinte de cejeu, da’ ce pluridisciplinar esti matale. samibahar, la poluare, meteoriti, epidemiologie, politica, fizica si administratie esti tatic. si fraierii astia au decernat deja toate Oscarurile si Nobelurile si te-au sarit !

Adauga un comentariu