Sinecură marca PNL: Apropiata lui Adrian Veștea, propulsată în Consiliul de Administrație al CNI

Bolojan cere eliminarea sinecurilor, dar oamenii lui le împart pe bandă rulantă!

În timp ce Ilie Bolojan tună și fulgeră împotriva sinecurilor politice, subalternii săi din PNL dovedesc că practica este bine-mersi, vie și activă. Mai mult, a promova pe bază de carnet de partid sau de prietenie, nu pe competență, pare să fi devenit politică oficială în anumite cercuri liberale.

Cel mai recent exemplu vine de la Compania Națională de Investiții (CNI), o instituție-cheie care gestionează miliarde din bani publici. Aici a fost numită în Consiliul de Administrație Ioana Draguțu, o figură cunoscută mai degrabă pentru loialitatea față de Adrian Veștea decât pentru realizări profesionale.

De la consilieră la CNI. Pe repede înainte

Ioana Draguțu nu e o necunoscută în cercurile liberale. A fost consilieră a lui Adrian Veștea atât în perioada în care conducea Consiliul Județean Brașov, cât și ulterior, la Ministerul Dezvoltării. O carieră ascendentă care culminează acum cu o funcție de decizie într-una dintre cele mai importante companii de stat din România.

Nu vorbim aici despre o companie oarecare, ci despre CNI,  instituția care coordonează investiții publice majore. Cu toate acestea, Draguțu nu are experiență relevantă în conducerea unor instituții de asemenea calibru. A absolvit Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București, iar CV-ul său nu arată performanțe sau expertiză în domeniul investițiilor sau al managementului de stat.

Funcții pentru fidelitate, nu pentru merit

Ce o recomandă atunci pentru o asemenea funcție? Simplu: fidelitatea sau cum s-ar spune ”vocea și talentul”!

Asta pare să fie singura monedă de schimb acceptată în PNL când vine vorba de poziții bine remunerate din bani publici. Pentru câteva ore pe lună în Consiliul de Administrație, ”Draguța” de ea încasează câteva mii de lei, bani pe care majoritatea românilor îi obțin cu greu, muncind zi de zi.

Aceasta nu este o excepție. Dimpotrivă, este o regulă nescrisă: „cine este cu noi, are de toate”. De profesionalism sau selecție bazată pe competențe nici nu poate fi vorba. Se merge pe încredere, dar nu în sensul profesional, ci în sensul de apartenență politică.

Soț promovat, soție promovată

Ioana Draguțu a fost căsătorită cu un fost lider al Tineretului Liberal din Brașov, promovat și el constant în funcții publice. A fost administrator public, fără să lase în urmă realizări notabile. Ambii sunt exemple ale modului în care cariera politică ține loc de CV.

Această „filieră Râșnov” pare a fi una dintre rețelele de interese prin care funcțiile se împart „în familie”, în detrimentul profesioniștilor autentici. Tot pe filiera Râșnov s-a ajuns și în CA-urile unor companii de stat. Din cauza acestor numiri pe pile, România continuă să sufere de lipsa unei administrații eficiente și profesioniste. Zilele trecute v-am prezentat cazul lui Liviu Butnariu, un alt liberal brașovean care a ajuns la ADR, bineînțeles, nu pe baza unui concurs, ci pe linie politică.

Unde este Ilie Bolojan? Cum este treaba cu sinecurile de partid? 

Ironia amară a situației este că toate aceste numiri vin exact din tabăra lui Ilie Bolojan, autoproclamat „reformator” al administrației publice. Cel care, în fața camerelor, cere desființarea sinecurilor, iar în spate, tolerează sau chiar orchestrează numiri controversate.

Așteptăm cu interes o reacție din partea premierului Ilie Bolojan. Poate ne explică el sau de ce nu chiar Adrian Veștea de ce în Consiliile de Administrație ajung oameni fără experiență, fără studii solide, dar cu conexiuni politice puternice. Și de ce, în 2025, administrația publică românească continuă să fie controlată de o rețea de „prieteni de partid”, în loc să se bazeze pe meritocrație. Sunt mii de români cu experiență, cu CV-uri beton, dar nu au loc de oamenii liderilor politici. De ce nu îi promovează Adrian Veștea sau Ilie Bolojan pe aceștia?

 Sinecura rămâne rege în statul de partid

Cazul Ioanei Draguțu este doar vârful aisbergului. În spatele acestei numiri se ascunde un mecanism politic vechi, dar încă funcțional: controlul politic total asupra banului public. Cât timp astfel de practici vor fi tolerate sau chiar încurajate, România nu va putea vorbi nici despre reformă, nici despre dezvoltare. Liderii PNL nu au înțeles că instituțiile statului nu sunt propriile moșii, iar România are nevoie de specialiști pentru a se dezvolta, nu de ”consilierii” care le aranjează cravata. Pe banii românilor și pe funcții politice e ușor să avansezi și să fii arogant, mai greu este să reușești să faci în viață ceva singur, pe propriile picioare, nu pe interese și jocuri de partid.

Ce spun oare brașovenii, dar și românii când știu că se pregătesc, acumulează experiență, sunt buni pe anumite domenii, au performanță, dar nu reușesc să obțină niciodată un loc în instituțiile statului tocmai din cauza ”supușilor” de partid ținuți în spate de politicieni, din diverse motive.

SURSA: transilvania365.ro