Situația dintre Turcia și SUA riscă să degenereze: Departamentul de Stat va recunoaște „genocidul armean”

Departamentul de Stat al SUA a evocat vineri un „anunţ” aşteptat sâmbătă cu privire la „genocidul armean”, ceea ce pare să confirme că preşedintele american, Joe Biden, este pe cale să recunoască acest lucru, relatează AFP.

„În ceea ce priveşte genocidul armean, vă puteţi aştepta la un anunţ mâine”, a declarat adjuncta purtătorului de cuvânt al diplomaţiei americane Jalina Porter. Până acum, guvernul american s-a abţinut să facă referire la genocidul armean, scrie agerpres.ro.

Preşedintele american, Joe Biden, a avut vineri o convorbire cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat Casa Albă în ajunul recunoaşterii aşteptate a genocidului armean de către Statele Unite, notează AFP.

Preşedintele SUA şi-a exprimat dorinţa de a construi o „relaţie bilaterală constructivă”, a indicat Casa Albă într-un scurt comunicat care nu menţionează posibilitatea acestei recunoaşteri care provoacă nemulţumirea Ankarei.

Genocidul armean, recunoscut de peste 20 de ţări şi numeroşi istorici, este contestat de Turcia.

Preşedintele american Joe Biden va recunoaşte oficial genocidul armean în această săptămână cu riscul deteriorării relaţiilor cu Turcia, a scris miercuri presa americană, notează AFP.

Un anunţ în acest sens din partea liderului democrat de la Casa Albă ar urma să fie făcut pe 24 aprilie, dată ce marchează începutul masacrelor armenilor de către Imperiul Otoman în 1915, în timpul Primului Război Mondial, potrivit New York Times şi Wall Street Journal.

Dacă aceste informaţii se confirmă, Joe Biden va fi primul preşedinte american care va face acest lucru.

Ce este „genocidul armean”

Genocidul armean este un genocid comis între aprilie 1915 până în iulie 1916 sau chiar 1923, în care două treimi dintre armenii care trăiau pe teritoriul de astăzi al Turciei au pierit în urma deportărilor, foametei și masacrelor⁠ de mare amploare. A fost planificat și executat de către partidul de la putere la momentul respectiv, Comitetului Uniunii și Progresului (CUP), mai bine cunoscut sub numele de „Junii Turci” care conduceau Imperiul Otoman implicat la acea dată în Primul Război Mondial alături de Puterile Centrale. Genocidul a costat viețile a aproximativ un milion două sute de mii de armeni din Anatolia și Armenia de vest.

Deportările și masacrele au fost pregătite și organizate de la Constantinopol, capitala de atunci a Imperiului, și implementate la nivel local de către liderii din diverse districte și provincii. Fiecare birou local era responsabil pentru colectarea armenilor din aria sa administrativă, apoi soldații și jandarmii otomanii escortau convoaiele până în deșert în „marșurile morții⁠” și comiteau ei înișiși asasinate, sau dădeau frâu liber violenței grupurilor de bandiți înarmați, în cea mai mare parte kurzi. Mulți criminali, grupați în ceea ce va fi cunoscut sub numele de „Organizația specială⁠” au fost eliberați de către autorități în acest scop.

Politica de recunoaștere a acestui genocid la nivel mondial este încă subiect de dezbatere și controverse, din cauza negaționismului genocidului⁠, mai ales în Turcia. În octombrie 2015, genocidul era recunoscut de către parlamentele a douăzeci și nouă de țări.