Situație tensionată în Nagorno-Karabah: Azerbaidjanul a demarat o „operațiune antiteroristă” și cere retragerea totală a inamicului 

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Azerbaidjanul a lansat marți, 19 septembrie, o operațiune militară în Nagorno-Karabah, la trei ani de la precedentul război de acolo, cerând retragerea „totală și necondiționată” a inamicului său armean din această regiune disputată de zeci de ani cu Armenia, transmite Reuters.

Diplomații armeni au afirmat că este o „agresiune pe scară largă” care vizează o „epurare etnică”. De asemenea, au spus că Rusia, garant al unei încetări a focului care datează din 2020 și care dispune de forțe de menținere a păcii pe teren, ar trebui să „oprească agresiunea azeră”.

Azerbaidjanul a început o „operațiune antiteroristă”

Premierul armean Nikol Pachinian a convocat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate armean pentru a discuta criza. Erevanul a mai spus că nu are trupe în Karabah, sugerând că forțele separatiste sunt pe cont propriu împotriva armatei azere.

Marți dimineață, Ministerul azer al Apărării a anunțat lansarea unor „operațiuni antiteroriste” pentru a dezactiva „pozițiile forțelor armate armene”, în urma morții a șase azeri în explozia unei mine pe un șantier de infrastructură rutieră.

Nagorno-Karabakh right now. Shooting and drones. pic.twitter.com/XEhYiVsg1D

— UNITED24media (@United24media) September 19, 2023

Tensiunile cresc de luni de zile în legătură cu Nagorno-Karabah, un teritoriu separatist al Azerbaidjanului cu majoritate armeană, care a fost deja în centrul a două războaie între Erevan și Baku, ultimul dintre ele durând șase săptămâni în urmă cu trei ani.

Diplomații azeri au avertizat că „singura modalitate de a obține pacea și stabilitatea” este „retragerea necondiționată și totală a forțelor armate armene” din teritoriu și „dizolvarea așa-zisului regim” al separatiștilor.

Ministerul armean al Apărării i-a asigurat pe separatiști că „Armenia nu are nicio armată în Nagorno-Karabah”, lăsând să se înțeleagă că aliații săi separatiști sunt cei care se confruntă cu armata inamică.

Separatiștii au afirmat că Stepanakert, capitala Nagorno-Karabah, dar și alte orașe sunt ținta unor „tiruri intense”, acuzând Azerbaidjanul că desfășoară „o operațiune militară de amploare”.

🔥 Breaking 🔥

🇦🇿Azerbaijani mass media showed the moment of the destruction of the anti-aircraft missile complex of the Armed Forces of Armenia near Stepanakert pic.twitter.com/SENTGGax5S

— Cloooud |🇺🇦 (@GloOouD) September 19, 2023

Reacția Rusiei

Baku a transmis că a informat Rusia și Turcia cu privire la operațiunile sale în enclavă și că vizează doar „ținte militare legitime” și nu civili. De asemenea, a mai spus că înființează „coridoare umanitare” pentru a evacua civilii din Nagorno-Karabah.

Rusia, aliatul tradițional al Armeniei și o putere regională, a cerut Baku și Erevan să „oprească vărsarea de sânge”. Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a cerut ambelor părți să respecte acordurile existente și să „evite provocările”.

Zaharova a adăugat marți că Azerbaidjanul a avertizat forțele ruse de menținere a păcii din Karabah cu privire la o acțiune militară împotriva separatiștilor cu doar câteva minute înainte de a o începe.

Baku a justificat această operațiune militară prin moartea a patru polițiști și a doi civili azeri în urma exploziei unor mine la locul unui tunel în construcție între Shusha și Fizuli, două orașe din Nagorno-Karabah aflate sub control azer. Serviciile de securitate azere au acuzat un grup de „sabotori” separatiști armeni că au plantat minele și au comis un act de „terorism”.

În Nagorno-Karabah au mai fost două războaie

Nagorno-Karabah, scena a două războaie între Armenia și Azerbaidjan, unul la începutul anilor 1990 și altul în toamna anului 2020, este una dintre cele mai minate regiuni din fosta URSS. Exploziile fac victime în mod regulat, la fel ca și ciocnirile armate.

Între timp, marți, Ministerul azer al Apărării a acuzat armata armeană că a rănit doi militari azeri în urma unor tiruri de mortiere și arme de calibru mic în sectorul Agdam din nord-estul Karabahului.

De asemenea, a acuzat armata armeană că a tras cu arme de calibru mic asupra pozițiilor azere din districtul Gadabay, la granița dintre cele două țări, în timpul nopții, iar pe separatiștii armeni că au luat la țintă sistemul GPS al unui avion de pasageri azer prin interferențe radio.

În iulie, premierul armean Nikol Pachinian a declarat într-un interviu pentru AFP că un nou război cu Azerbaidjanul este „foarte probabil”.

Precedentul conflict, din 2020, s-a încheiat cu o înfrângere militară armeană, Erevanul fiind nevoit să cedeze teritoriile din Nagorno-Karabah și din împrejurimi către Baku. A fost semnată o încetare a focului mediată de Moscova , care a implicat desfășurarea de forțe rusești de menținere a păcii rusești, dar confruntări armate au continuat să aibă loc în mod regulat.