Șoc și aplauze la Cluj! Prima nuntă gay publică din România, cu dansatori și tort curcubeu

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Clujul a devenit recent gazda unei premiere sociale remarcabile: terasa emblematicului restaurant Boema a găzduit prima nuntă gay publică din istoria orașului. Protagoniștii acestei ceremonii inedite au fost doi piloți – un clujean și un cetățean belgian – care au ales să își unească destinele în România, nu în Belgia sau Olanda, unde astfel de evenimente au devenit deja obișnuite.

Descris de unii martori drept un eveniment „cochet și deocheat”, momentul a fost pus în scenă de cunoscuta Adina Grigorean. Atmosfera a îmbinat eleganța specifică ceremoniilor tradiționale – flori, dans, tort – cu simboluri ale comunității LGBTQ+, precum decoruri curcubeu, dansatori tematici și o coregrafie meticulos gândită.

Punctul culminant al serii l-a reprezentat dansul mirilor

Punctul culminant al serii l-a reprezentat dansul mirilor, primit cu ropote de aplauze de sutele de invitați prezenți, dar și de personalul locației, profund emoționat de moment. Potrivit celor prezenți, la finalul ceremoniei, cei doi miri „și-au luat zborul” – la propriu – lăsând în urmă zâmbete, emoții și, inevitabil, controverse.

Pentru o parte din public, nunta a fost un simbol al normalizării și acceptării, în timp ce pentru alții a reprezentat un act îndrăzneț, poate chiar provocator. Alegerea de a-și celebra dragostea în mod public, chiar în inima unui oraș adesea considerat conservator, poate fi interpretată ca un gest de afirmare a identității și un apel la vizibilitate și incluziune, scrie Gazeta de Cluj

În România, căsătoriile între persoane de același sex nu sunt recunoscute

În România, căsătoriile între persoane de același sex nu sunt recunoscute legal, iar Constituția definește explicit căsătoria ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie (Articolul 48 din Constituție).

Situația legală actuală:

Căsătoriile gay nu sunt permise și nu pot fi încheiate în România.

Căsătoriile gay încheiate în străinătate nu sunt recunoscute ca atare în România, însă există o decizie importantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 2018 (cazul Coman-Hamilton), care obligă România să recunoască dreptul de ședere pentru soții de același sex, dacă unul dintre parteneri este cetățean UE. Totuși, această recunoaștere se referă doar la drepturi de circulație, nu la recunoașterea oficială a căsătoriei în sistemul românesc.