Sondaj-bombă! Nivelul de educație schimbă complet felul în care votează românii

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Un nou sondaj realizat de INSCOP Research pentru Barometrul Informat.ro arată o fractură profundă în societatea românească: nivelul de educație influențează decisiv opțiunea politică. Practic, România pare împărțită între două lumi, una în care AUR conduce detașat printre alegătorii cu educație primară, și alta în care USR domină în rândul celor cu studii universitare.

Potrivit cercetării efectuate între 25 octombrie și 2 noiembrie 2025, peste jumătate dintre românii cu cel mult opt clase (51%) ar vota cu partidul condus de George Simion, în timp ce 41% dintre cei cu educație medie declară aceeași intenție de vot. La polul opus, 31% dintre alegătorii cu studii superioare ar susține USR, formațiunea condusă de Elena Lasconi, urmată de PNL cu 24%.

Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, explică faptul că aceste cifre nu arată doar o preferință politică diferită, ci o ruptură culturală și valorică între segmentele sociale:

„Educația funcționează ca un filtru de socializare democratică. Persoanele cu educație scăzută tind să favorizeze discursul autoritar și naționalist, în timp ce cei cu studii superioare susțin partide orientate spre instituții și progres social. Fractura nu este doar politică, ci și axiologică.”

Cum votează românii în funcție de educație

Educație primară (maxim 8 clase)

• AUR – 51%
• PSD – 18%
• PNL – 9%
• UDMR – 5%
• USR – 4%
• POT, SOS România, alte partide – 3% fiecare

Educație medie (liceu sau postliceală)

• AUR – 41%
• PSD – 21%
• PNL – 14%
• USR – 9%
• UDMR, POT, SENS – 4% fiecare
• SOS România – 2%
• Alte opțiuni/independenți – 2%

Educație superioară (licență sau mai mult)

• USR – 31%
• PNL – 24%
• AUR – 15%
• PSD – 12%
• SENS, UDMR – 6% fiecare
• POT, SOS România, altele – 2% sau mai puțin

Rezultatele relevă o Românie divizată nu doar politic, ci și educațional. Alegătorii cu mai puțină școală se simt mai reprezentați de mesaje naționaliste, anti-sistem și critice la adresa instituțiilor tradiționale, în timp ce segmentul urban, cu studii superioare, caută soluții moderne, europene și meritocratice.