Sondaj surpriză în Republica Moldova: Unirea cu România NU convinge. Țara este împărțită aproape în două

Deși promovată intens în spațiul public, ideea unirii cu România nu reușește să convingă decisiv populația din Republica Moldova. Cel mai recent sondaj arată o realitate incomodă: entuziasmul este limitat, iar societatea rămâne profund divizată.

Dacă ar avea loc un referendum în perioada următoare, doar 44% dintre cetățenii din Republica Moldova ar vota în favoarea unirii, în timp ce 39,2% s-ar opune. Diferența este fragilă și insuficientă pentru a vorbi despre un sprijin clar. Practic, țara este împărțită aproape în mod egal, iar unirea nu are forța necesară pentru a deveni o opțiune dominantă.

În ciuda discursurilor optimiste, cifrele arată că o mare parte a populației fie respinge ideea, fie nu este convinsă. Indecișii și cei care nu ar participa la vot pot înclina oricând balanța în sens negativ, ceea ce face ca scenariul unirii să fie departe de o certitudine.

Doar 44% dintre moldoveni ar vota pentru Unirea cu România

Singurul segment unde unirea pare să aibă susținere consistentă este diaspora. Aproape 61% dintre moldovenii din afara țării ar vota „DA”, comparativ cu puțin peste 24% care s-ar opune. Însă această susținere ridicată vine din exterior și nu reflectă pe deplin realitatea din interiorul țării, unde decizia finală ar trebui luată.

Nici percepția asupra beneficiilor nu este convingătoare. Doar 37% dintre respondenții din Republica Moldova cred că unirea ar aduce mai multe avantaje, în timp ce 33,3% se tem că dezavantajele ar fi mai mari. Cu alte cuvinte, nici măcar la nivel economic nu există un consens clar.

Temerile sunt consistente și greu de ignorat. Pierderea suveranității și a independenței este cel mai invocat risc, urmat de posibile tensiuni interetnice și deteriorarea relațiilor economice cu Rusia și alte state din spațiul CSI. Aceste îngrijorări frânează orice avânt unionist și alimentează scepticismul.

Unirea cu România, blocată de temeri și neîncredere

Chiar și în rândul celor care nu resping ideea, există rezerve serioase. Majoritatea consideră că o astfel de decizie ar trebui luată prin referendum, nu impusă politic, semn că nivelul de încredere este scăzut și că legitimitatea ar fi esențială într-un astfel de proces.

În ceea ce privește viitorul, estimările sunt mai degrabă optimiste decât realiste. Deși unii cred că unirea ar putea avea loc în 2–4 ani, obstacolele sunt majore: conflictul transnistrean, influența Rusiei și, mai ales, percepția larg răspândită că populația nu își dorește cu adevărat acest pas.

Chiar și inițiatorul studiului, Iulian Gramațki, recunoaște că vorbim doar despre o „majoritate relativă”, nu despre un sprijin solid. Cu alte cuvinte, unirea există mai mult ca idee decât ca decizie matură a societății.

Sondajul, realizat în martie 2026 pe peste 1.000 de respondenți din Republica Moldova și câteva sute din diaspora, confirmă un lucru clar: în ciuda discursurilor entuziaste, realitatea este mult mai rece. Moldova nu respinge complet unirea, dar nici nu este pregătită să o îmbrățișeze.