Sporurile de stres care golesc bugetul. Cum se împart miliardele între angajații de la stat

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

În România, o categorie specială de bani publici merge către plata unui spor denumit oficial „spor de suprasolicitare neuropsihică”, cunoscut în limbaj popular drept „spor de stres”. Acest beneficiu este acordat anumitor bugetari care, potrivit legislației, își desfășoară activitatea în condiții ce presupun o încărcătură psihică deosebită.

Conform informațiilor furnizate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, patru mari categorii ocupaționale din sistemul bugetar primesc astfel de sporuri. Nivelul acestora variază între 10% și 25% din salariul de bază, în funcție de sectorul de activitate.

Iată cum se aplică aceste sporuri

Personalul din Învățământ beneficiază de un spor de 10% din salariul de bază pentru suprasolicitare neuropsihică, justificat prin natura activităților educaționale care presupun o implicare emoțională și mentală constantă.

Personalul din domeniul Sănătății și Asistenței Sociale primește un spor de până la 15% din salariul de bază, acesta fiind motivat de riscurile și stresul ridicat la care sunt supuși angajații din spitale și centre sociale.

Angajații din Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională primesc un spor de până la 15% pentru activitățile care presupun o solicitare psihică intensă, având în vedere natura misiunilor și responsabilităților acestora.

Personalul din Justiție și Curtea Constituțională are cel mai mare spor, care poate ajunge până la 25% din salariul de bază, având în vedere complexitatea cazurilor și responsabilitatea deciziilor luate.

Aceste sporuri nu sunt singurele care se acordă în sistemul bugetar. Datele transmise de Ministerul Finanțelor la solicitarea HotNews arată că în anul 2024, suma totală plătită sub formă de sporuri de tot felul a fost de aproximativ 12,4 miliarde de lei, adică în jur de 2,4 miliarde de euro.

Mai exact, s-au efectuat plăți de aproape 7,9 miliarde lei pentru „Sporuri pentru condiții de muncă” și încă 4,6 miliarde lei pentru „Alte sporuri”. Toate acestea au fost împărțite între cei circa 1,3 milioane de angajați ai statului, dar nu toți au beneficiat de aceleași tipuri sau niveluri de sporuri.

Sporul de stres în România

Lista sporurilor acordate în România este variată și include, pe lângă „sporul de stres”, și alte forme de compensație financiară: spor de vechime, spor pentru lucru cu ecranele (spor de ecran), spor pentru titlul de doctor, spor de confidențialitate sau spor pentru complexitatea muncii.

Surse guvernamentale au sugerat că în viitor ar putea fi eliminate unele dintre aceste beneficii, cum ar fi sporurile acordate pentru prelungirea termenelor în proiectele cu finanțare europeană, cel pentru complexitatea muncii sau cel pentru confidențialitate.

Ministerul Finanțelor a subliniat că legislația actuală permite acordarea mai multor categorii de sporuri, în funcție de condițiile în care își desfășoară activitatea angajații: de la condiții periculoase sau vătămătoare, la condiții deosebit de grele ori stresante. Aceste cheltuieli sunt contabilizate separat, sub etichetele „Sporuri pentru condiții de muncă” și „Alte sporuri” în bugetul statului.

Cu astfel de sume uriașe alocate anual, sporurile bugetarilor rămân un subiect sensibil și controversat, mai ales în contextul presiunilor asupra bugetului public și al dezbaterilor privind reforma sistemului de salarizare în sectorul de stat.