Statuia din fața Palatului Culturii din Iași va fi restaurată. Firma lui Bogdan Mihul a prins contractul de peste 70 de mii de lei

Statuia din fața Palatului Culturii din Iași va fi restaurată. Municipalitatea va plăti peste 70 de mii de lei pentru serviciile de proiectare

Municipalitatea a inițiat, în cursul zilei de ieri, 4 septembrie 2023, o achiziție directă, pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), pentru contractarea serviciilor de proiectare privind restaurarea statuii domnitorului Ștefan cel Mare din fața Palatului Culturii din Iași. Valoarea este de 70.000 de lei, fără TVA. Contractul va fi semnat cu firma Mihul SRL, administrată de Ionuț Bogdan Mihul.

Statuia din fața Palatului Culturii din Iași va fi restaurată. Serviciile de proiectare depășesc 70.000 de lei

Statuia din fața Palatului Culturii din Iași va fi restaurată. Municipalitatea a inițiat achiziția directă în cursul zilei de ieri, 4 septembrie 2023. Firma care a bătut palma pentru serviciile de proiectare privind restaurarea statuii ecvestre a domnitorului Ștefan cel Mare are la dispoziție 3 luni de zile pentru finalizarea proiectului tehnic.

RomaniaTV

Simona Halep, implicată într-un triunghi amoros. Cine este bărbatul pentru care a renunţat la TOT!

Observatornews.ro

"Nu mai pot dormi noaptea". Românii afectaţi de taxele lui Trump se tem că joburile lor vor dispărea

„Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare este un monument de bronz închinat domnitorului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), care a fost realizat de către sculptorul francez Emmanuel Fremiet și inaugurat în anul 1883 în municipiul Iași. Statuia are o înălțime de 4,5 metri și este confecționată din bronz. Piedestalul statuii este executat din marmură roz de Carrara.

Pe părțile laterale ale piedestalului, se află două altoreliefuri din bronz, reprezentând Lupta de la Codrii Cosminului – 1497 (cel din stânga) și Lupta de la Podu Înalt – 1475 (cel din dreapta). Statuia lui Ștefan cel Mare a fost inclusă în lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice, fiind atribuit codul IS-III-m-B-04314. Monumentul a fost inaugurat la 1883. Pentru amplasarea sa a fost ales locul în care au fost cândva curțile domnești, în domnia lui Ștefan cel Mare. Cu ocazia dezvelirii statuii voievodului, Ulița Mare, care își avea capătul în apropierea monumentului, principala arteră a Iașilor, a primit denumirea de strada Ștefan cel Mare.

Cea mai simplă dovadă că statuia reprezintă pe Ștefan cel Mare este stema Moldovei, capul de bour, amplasată pe pieptul calului. Pentru soclu s-a ales piatră din munții Jura, ca la Opera Garnier din Paris. Statuia urma să fie turnată în bronz de Thiebaut, iar soclul avea să fie executat de antreprenorul care a constituit amintitul edificiu din capitala Franței”, se arată în caietul de sarcini al achiziției directe.

Cum a fost realizată statuia lui Ștefan cel Mare

După Războiul de Independență s-a deschis o listă de subscripție publică națională din inițiativa unui grup de inimoși patrioți: Vasile Alecsandri, Nicolae Gane, Iacob Negruzzi, Scarlat Pastia, Alexandru Stamatopol etc. S-au adunat 135.000 de franci, iar în anul 1879 s-a înaintat comanda către sculptorul francez Emmanuel Frémiet (1824-1910), un artist în mare vogă în Parisul acelor vremi. Documentația prezentată acestuia este cea executată de postelnicul Gheorghe Asachi, artistul francez începând realizarea în atelierul său din Rue de l’Université, din Paris.

La data de 16 septembrie 1882, după ridicarea fundațiilor, s-a așezat la mijlocul soclului un act comemorativ în semn de recunoștință pentru vestitul domn moldovean. Statuia a fost definitivată și expusă în anul 1882 la Salonul Național de Sculptură din Franța.

Ceremonia dezvelirii a avut loc la data de 5 iunie 1883, în prezența Regelui Carol I și a fost memorabilă. Vasile Alecsandri a compus anume pentru acest prilej poezia „Odă la statuia lui Ștefan cel Mare”. Poezia a fost difuzată pe foi volante tuturor participanților. Sub un baldachin de catifea roșie și cu perdele de atlaz albastru a fost depus tronul lui Ștefan cel Mare, săpat în piatră, găsit în satul Vânători-Neamț (județul Neamț), sub poalele Cetății Neamțului.

Dezvelirea a fost făcută de patru plăieși. În acel moment, mulțimea a rostit un uriaș „Ura” și s-au tras 21 de salve de artilerie. Cu aceeași ocazie, Regele Carol I a dăruit două tunuri „Krupp”, care flanchează și astăzi statuia marelui domnitor. Tunurile erau trofee din Războiul de Independență, cucerite de Regimentul de dorobanți din Copou (una din cele șapte coline ale Iașilor). Regele a afirmat cu această ocazie:

„Încredințez Iașilor, Leagănul Unirei, această statua, împreună cu două tunuri, udate cu sângele prețios al generației prezente, spre a le păzi ca un sfânt odor, în onoarea Neamului Românesc.”

Au mai rostit discursui: Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Gane și alții. S-a intonat de către coruri „Cântec ostășesc” de T.T. Burada.

Mihai Eminescu a venit la Iași special pentru marea sărbătoare, scriind celebra „Doina” („De la Nistru pân’ la Tisa”). Momentul prezenței eminesciene la acest eveniment a fost descris de Ana Conta Kernbach, sora filosofului Vasile Conta.

Statuia din fața Palatului Culturii din Iași va fi restaurată. Serviciile de proiectare depășesc 70.000 de lei.