Studiu despre vise: Încorporarea directă în vis a mesajelor este foarte uşor de identificat

Oamenii de ştiinţă de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) au dezvoltat o tehnologie prin care pot manipula visele, prin îmbinarea unei aplicaţii cu un dispozitiv pentru monitorizarea somnului denumit Dormio şi au demonstrat, în cadrul unui nou studiu, că pot introduce anumite elemente în visul unei persoane, transmite vineri Live Science.

Pentru a realiza acest dispozitiv, cercetătorii din cadrul MIT Media Lab’s Fluid Interfaces – un grup care dezvoltă sisteme portabile şi interfeţe pentru îmbunătăţirea abilităţilor cognitive – au folosit o tehnică denumită „incubarea ţintită a visului” (TDI – targeted dream incubation).

Stirile PROTV

Boala cu mortalitate de aproape 15%, care se transmite prin aer. „Simptomele seamănă în primele zile cu gripa”

RomaniaTV

Şoc în showbiz. Leo de la Strehaia: Carmen Şerban a fost amanta mea timp de 7 ani. Am iubit-o rău de tot

Studii anterioare au arătat că în perioada unei stări onirice cunoscută drept starea de vise lucide, în care persoana care doarme este conştientă că se află într-un vis, se poate folosi conştiinţa faptului că te afli într-un vis pentru a genera anumite aspecte ale respectivului vis. TDI profită de unul dintre primele stadii ale somnului, denumit hipnagogie, pentru a obţine un rezultat similar, conform Live Science.

În perioada de hipnagogie – o stare onirică semi-lucidă care se instalează pe măsură ce adormim – cercetătorii au folosit tehnica TDI pentru a le introduce unor voluntari „informaţie ţintită”, în scopul de a „permite asimilarea directă a acestei informaţii în conţinutul viselor”, conform noului studiu publicat în luna august în revista Consciousness and Cognition.

Ulterior, ei au coordonat o serie de experimente în perioada de vis pe un grup de 25 de voluntari.

Subiecţii au înregistrat în prealabil comenzi audio într-o aplicaţie, cum ar fi „să-ţi aminteşti să te gândeşti la un copac” sau „aminteşte-ţi să-ţi observi gândurile” şi apoi s-au pregătit de culcare, conform studiului.

Un aparat de monitorizare a somnului instalat la mână a urmărit apoi ritmul cardiac al subiectului, schimbările electrice de la suprafaţa pielii şi dacă degetele de la mâini sunt relaxate sau nu pentru a detecta când subiectul intră în starea de hipnagogie şi devine „deschis influenţelor din surse audio externe”, conform coordonatorului acestui studiu, Adam Haar Horowitz, doctorand din cadrul MIT Media Lab’s Fluid Interfaces Group. Aparatul de monitorizare a somnului Dormio comunică apoi cu aplicaţia „care dă drumul la mesajele înregistrate audio la momentul corect şi îi înregistrează apoi pe subiecţii care s-au trezit, povestind ce au visat”, a explicat Haar Horowitz pentru Live Science.

Apoi, în timp ce un subiect adoarme şi intră în starea de hipnagogie, Dormio se coordonează cu aplicaţia pentru a-l trezi cu mesaje preînregistrate.

Acest ciclu se repetă de câteva ori, subiectul înregistrând la rândul său un scurt „jurnal de vis” în aplicaţie, atunci când se trezeşte.

„Altfel spus, subiecţii ne spun dacă mesajele respective apar în visele lor. Deseori acestea sunt transformate. Spre exemplu, un copac devine o maşină în formă de copac, însă încorporarea directă în vis a mesajelor este foarte uşor de identificat”, conform lui Haar Horowitz.

Cercetătorii au aflat că 67% dintre jurnalele de vis ale subiecţilor menţionau vise din care făcea parte un copac. „Urmăream rădăcinile împreună cu cineva şi rădăcinile mă transportau în diferite locaţii”, a povestit un participant. Un altul a menţionat „un copac din copilăria mea, din curtea din spatele casei. Nu mi-a cerut nimic”. Acelaşi subiect, după reprize de somn ulterioare, descria „copaci care se divizau la infinit” şi „un şaman, care stătea sub un copac împreună cu mine şi mi-a spus să merg în America de Sud”.

Visele au devenit din ce în ce mai bizare şi mai imersive cu fiecare nouă repriză de somn prin care treceau subiecţii, conform oamenilor de ştiinţă.

Deşi unele vise se petrec în timpul stării de hipnagogie, majoritatea lor au loc în perioada somnului REM (rapid eye movement). Înainte ca creierul să intre în starea de somn REM, el trece prin trei stadii de somn non-REM. Primul stadiu este cel de tranziţie de la starea de veghe la cea de somn, stadiu în care are loc hipnagogia. Acest stadiu este urmat de cel al somnului uşor şi apoi de cel al somnului adânc, conform Institutului Naţional american pentru Sănătate (NIH). De-a lungul nopţii, facem trecerea de la somnul REM la cel non-REM de mai multe ori, în cicluri.

În starea REM, visele pot fi foarte vii, bizare sau intense şi de cele mai multe ori persoana care visează le experimentează în mod pasiv. Câteodată însă, persoana care visează se poate afla într-o stare de vis lucid, în care este conştient că visează. În această stare neobişnuită de conştientizare, persoana care doarme poate influenţa desfăşurarea evenimentelor din visul său, conform Encyclopedia of Neuroscience (Elsevier Ltd., 2009).

Astfel de experienţe sunt însă rare. Într-o populaţie, doar aproximativ jumătate dintre oameni trec prin episoade de vise lucide, conform cărţii „Principles and Practice of Sleep Medicine” (Sixth Edition, 2017).

Dintre aceştia, aproximativ 20% experimentează vise lucide cel puţin o dată pe lună, iar în jur de 1% trec prin vise lucide de mai multe ori pe săptămână.

Cu toate acestea, prin întreruperea stării de hipnagogie, autorii studiului au descoperit o rută alternativă pentru a le oferi subiecţilor care au participat la experimente abilitatea de a-şi construi propriul conţinut oniric, explică şi Tomás Vega, fost cercetător în cadrul MIT Fluid Interfaces Group. Vega a pus bazele Augmental Tech, o companie care construieşte tehnologii ce pot fi integrate organismului uman şi este creatorul sistemelor hardware şi software folosite în cadrul tehnologiei TDI pentru a înregistra diferite biosemnale.

Vega a testat dispozitivul Dormio pe propriul său somn, folosindu-l pentru a-şi planta o sugestie cu privire la filmul favorit, „Willie Wonka and the Chocolate Factory”, printr-un mesaj audio în care amuzanţii Oompa Loompa, muncitorii din fabrica de ciocolată, cântă melodia lor din film.

Apoi, Vega i-a visat pe Oompa Loompa cântând.

„Am început să visez că mă aflu într-o cascadă de ciocolată, înconjurat de Oompa Loompa care cântau ‘Oompa Loompa, doopity doo'”, a povestit el. Însă Vega, care este intolerant la lactoză, a observat în vis prin cascadă curgea ciocolată neagră. „Era o cascadă fără lactoză. Deci, informaţia despre intoleranţa mea la lactoză se află în conştientul meu sau în subconştientul meu? Am introdus acest conţinut în vis, dar existau încă unele constrângeri, cum ar fi faptul că nu puteam visa la ciocolată cu lapte pentru că acest fel de ciocolată îmi face rău”, a povestit Vega.

Creşterea creativităţii pentru procese de brainstorming va fi probabil prima aplicaţie pentru tehnologia de incubare ţintită a visului (TDI), conform lui Haar Horowitz. Însă cum multe dintre mecanismele care controlează somnul şi visele nu sunt bine înţelese, este prea devreme să putem spune cu exactitate care pot fi beneficiile acestei tehnici, a adăugat el, precizând că aceste beneficii pot varia de la eliminarea coşmarurilor şi ameliorarea stărilor de stres post-traumatic (PTSD) până la programe de învăţare a limbilor străine în timpul somnului.