Succes răsunător pe scena Operei Naționale Române Iași

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ieri, 6 martie, Opera Națională Română Iași a prezentat una dintre cele mai cunoscute opere verdiene, „Rigoletto”. În rolul titular, baritonul Venteslav Anastasov a reușit să redea complexitatea și dramatismul personajului.

Prin culorile vocale expresive a reflectat personalitatea dublă a bufonului: dur și de neclintit în slujba celorlalți dar uman și
protectiv cu cei dragi.

Soprana Manuela Ipate, a interpreta pentru prima dată personajul Gilda și a reușit  să captiveze din punct de vedere scenic şi vocal.
Interpretarea solistei a demonstrat evoluția și maturizarea forțată a unei copile care devine femeie și ajunge să se sacrifice într-una
dintre cele mai emoționante scene tragice ale istoriei operei.

Duetul din finalul actului doi, al celor doi soliști, a fost extrem de apreciat de public. Tenorul Florin Guzgă, în rolul Ducelui di Mantova, a excelat interpretând aria „La donna e mobile” conferând personajului insolența caracteristică din punct de vedere actoricesc cât și delicatețe prin prisma calităților vocale.

În rolurile secundare i-am întâlnit pe Boris Materinco, impresionant în rolul lui Monterone, Teodor Busnea, care ne-a cucerit din nou prin prisma rolului Sparafucile, un asasin profesionist, mezzosoprana Maria Macsim Nicoară, seducătoare în rolul Maddalenei și Brîndușa Moțoc, duioasă și caldă în rolul Giovannei.

Distribuția a fost armonios completată de soliștii Andrei Yvan (Marullo), Olivian Andrișoae (Borsa), Valentin Călugărici (Ceprano),
Ana Maria Donose (contesa Ceprano), Florin Roman (ușierul) și Gabriel Doru (pajul).

Sub conducerea dirijorului Alessandro Cedrone, orchestra Operei ieșene s-a manifestat impresionant la nivel muzical-dramatic. La fel şi corul condus de Manuel Giugula. De asemenea, ansamblul de balet a completat ca un organism unitar primul tablou al scenei de cabaret.

Reprezentația de pe scena Operei ieșene s-a bucurat de un succes raspunător datorită muzicii fermecătoare și a transpunerii personajelor cât mai aproape de concepția verdiană.