Summit la Copenhaga. Nicușor Dan participă la reuniunea liderilor europeni

Europa se află din nou în centrul unei furtuni geopolitice. Miercuri, 1 octombrie, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit la Copenhaga pentru un summit de urgență dedicat apărării continentului în fața intensificării amenințării ruse. Întâlnirea are loc pe fondul unui val de panică declanșat de apariția unor drone misterioase pe cerul Danemarcei, incident ce a dus chiar la închiderea temporară a unor aeroporturi majore, inclusiv cel din capitală.

La reuniunea informală, programată să înceapă la ora 13:00 (ora României), participă toți șefii de stat și de guvern europeni, inclusiv președintele României, Nicușor Dan. Seara, liderii vor fi invitați la dineul oficial oferit de regele Frederic al X-lea al Danemarcei, în cadrul Comunității Politice Europene.

Copenhaga a fost transformată într-o adevărată fortăreață: mii de polițiști și militari danezi au fost mobilizați, sprijiniți de forțe din Germania, Polonia, Franța, Scandinavia și chiar Ucraina. Statele Unite au trimis echipamente anti-dronă, semn că amenințarea este luată extrem de în serios.

Agenda fierbinte: zidul dronelor și apărarea antirachetă

Liderii europeni discută măsuri concrete pentru a consolida securitatea continentală. Patru proiecte-cheie sunt în prim-plan: apărarea spațiului, întărirea flancului estic, crearea unui scut antirachetă și ridicarea așa-numitului „zid al dronelor”, un sistem coordonat de supraveghere și apărare împotriva atacurilor aeriene.

„Europa trebuie să răspundă ferm și unit la incursiunile rusești”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Pentru susținerea acestor proiecte, Bruxelles-ul a pus la dispoziție un pachet financiar uriaș: 150 de miliarde de euro în împrumuturi, deja contractate în mare parte de statele din prima linie, Polonia, România și țările baltice.

Un alt punct central pe agenda summitului este finanțarea sprijinului pentru Ucraina. În condițiile în care ajutorul american pare să scadă, Europa caută surse alternative. Una dintre soluțiile discutate este folosirea activelor rusești înghețate, aproximativ 210 miliarde de euro blocate la Euroclear, în Bruxelles.

Planul ar fi ca aceste active să garanteze un împrumut de până la 140 de miliarde de euro pentru Kiev. Însă proiectul rămâne controversat: multe state se tem de turbulențe pe piețele financiare dacă fondurile ar fi confiscate direct.

Discuțiile de la Copenhaga ating și subiectul aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Procesul este însă blocat de veto-ul Ungariei. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, propune ca deschiderea fiecărui capitol de negocieri să se facă prin vot cu majoritate calificată, însă pentru închiderea lor unanimitatea rămâne obligatorie. Cu alte cuvinte, Budapesta nu poate fi complet ocolită.