Summitul Starmer-Macron schimbă jocul global! Ce au decis liderii europeni la Paris

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Liderii europeni reuniți la Paris la summitul organizat de președintele Franței, Emmanuel Macron, și de premierul britanic, Keir Starmer, au discutat crearea unei forțe maritime multinaționale menite să asigure libertatea navigației în Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.

Întâlnirea a avut loc la Palatul Élysée și a reunit aproximativ 30-40 de state, unele reprezentate la nivel înalt, altele prin videoconferință. Printre liderii prezenți fizic s-au numărat și cancelarul german Friedrich Merz și premierul italian Giorgia Meloni.

Lista completă a participanților nu a fost făcută publică, însă reuniunea a fost descrisă drept una dintre cele mai ample consultări diplomatice europene din ultimele luni pe tema securității maritime.

Plan pentru securizarea unei rute vitale de energie

Discuțiile s-au concentrat pe lansarea unei inițiative numite „Inițiativa pentru Libertatea Navigației Maritime în Strâmtoarea Hormuz”. Aceasta ar urma să fie o misiune defensivă care să garanteze circulația liberă a navelor comerciale în zonă după instaurarea unui armistițiu stabil în conflictul dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte.

Strâmtoarea Hormuz este un punct strategic pentru comerțul global: aproximativ o cincime din petrolul transportat la nivel mondial trece prin acest coridor maritim. Blocarea acestei rute a generat deja tensiuni pe piețele energetice și îngrijorări privind aprovizionarea cu combustibili.

Iranul a impus o blocadă după izbucnirea conflictului militar dintre Washington și Teheran, iar situația s-a complicat ulterior după ce SUA au introdus propriile restricții asupra porturilor iraniene.

Avertismentul liderilor europeni

Participanții la summit au avertizat că blocarea prelungită a acestei rute comerciale ar putea avea consecințe economice severe. Liderii europeni au vorbit despre riscul creșterii inflației, al scumpirii energiei și chiar al perturbării transporturilor aeriene, în condițiile în care rezervele de combustibil pentru avioane ar putea deveni limitate.

Potrivit estimărilor discutate la reuniune, peste 20.000 de marinari sunt blocați în prezent la bordul navelor comerciale care nu pot tranzita zona din cauza blocadei.

Premierul britanic Keir Starmer a declarat înaintea reuniunii că redeschiderea necondiționată a strâmtorii este esențială pentru economia globală. El a acuzat Iranul că „ține economia mondială sub presiune” prin blocarea rutei maritime.

Oficialii francezi au subliniat că viitoarea operațiune navală va avea un caracter exclusiv defensiv și va fi formată doar din state care nu sunt implicate direct în conflict. Scopul principal ar fi escortarea navelor comerciale și prevenirea incidentelor militare în zonă.

Pentru ca misiunea să devină realitate, ar fi nevoie însă de garanții din partea tuturor actorilor implicați. Potrivit unui oficial francez, ar fi necesar un angajament din partea Iranului că nu va ataca navele care tranzitează strâmtoarea și, în același timp, o promisiune a Statelor Unite că nu vor bloca traficul comercial în zonă.

SUA, absente de la masa negocierilor

Un element important al summitului a fost absența Statelor Unite. Washingtonul nu a participat la discuțiile conduse de Paris și Londra, decizie considerată intenționată de către organizatori.

Emmanuel Macron a explicat că inițiativa este destinată statelor care nu sunt implicate direct în conflict și care pot contribui la stabilizarea situației fără a escalada tensiunile.

În paralel cu negocierile politice, planificarea militară pentru o eventuală misiune navală este deja în desfășurare. Regatul Unit analizează trimiterea unor drone specializate în detectarea minelor maritime, iar Franța a desfășurat în regiune portavionul său cu propulsie nucleară, însoțit de nave de escortă și un portavion pentru elicoptere.

Totuși, oficialii militari francezi avertizează că proiectul este încă în faza de construcție și depinde în mare măsură de evoluția situației diplomatice și militare din regiune.