Tensiune maximă la CCR! Legea care schimbă privilegiile magistraților, în pericol să cadă din nou

Zi decisivă la Curtea Constituțională, unde legea prin care Guvernul Bolojan vrea să schimbe radical sistemul de pensionare al magistraților a ajuns din nou în centrul unei confruntări intense. Documentul, pentru care Executivul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, ridică vârsta de pensionare și schimbă modul de calcul al pensiilor speciale, măsuri ce ar urma să se aplice treptat, pe parcursul a 15 ani.

Acum, legea stă pe masa completului celor nouă judecători constituționali, în urma contestării depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție, care acuză încălcări grave ale independenței Justiției.

Discuții încinsă în CCR: „Divergențe puternice”

Surse din interiorul Curții descriu o atmosferă tensionată: dezbaterile interne au început odată cu prezentarea raportului întocmit de președinta CCR, Simina Tănăsescu. Documentul, spun aceleași surse, nu indică o direcție clară: nici de admitere, nici de respingere a sesizării ICCJ. În loc să ofere o soluție, raportul ridică o serie de întrebări care au amplificat disputele dintre judecători.

De la ora 10:00, toți cei nouă membri ai CCR au intrat în sala de plen, pentru o ședință decisivă, descrisă de unii oficiali drept una dintre cele mai tensionate din ultimii ani.

În interiorul Guvernului Bolojan, atmosfera nu este mai calmă. Surse guvernamentale vorbesc despre o „tensiune reală” și confirmă că nu există o predicție clară asupra rezultatului. Mai mult, premierul Bolojan afirmase anterior că respingerea reformei ar pune sub semnul întrebării legitimitatea Guvernului de a continua cu alte măsuri majore. Acum însă, tonul premierului a devenit mult mai prudent.

Cine decide soarta legii: cei nouă judecători ai CCR

Decizia se află în mâinile aceleiași componențe care, în octombrie, a respins prima formă a legii cu un vot strâns: 5 la 4. Atunci, majoritatea a considerat că Guvernul a forțat procedura fără avizul CSM.

Cei cinci judecători care au votat atunci împotriva legii provin în mare parte din zona de influență a PSD sau au avut funcții sensibile în sistemul judiciar: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc.

Tabăra care a susținut constituționalitatea legii a fost formată din Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș.

Ce prevede noua lege a pensiilor magistraților

A doua versiune a proiectului face o modificare majoră: extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani.

Principalele prevederi:

• Pensia rămâne plafonată la 70% din ultimul salariu net.
• Vârsta de pensionare crește gradual până la 65 de ani în 2042.
• Calculul pensiei se mută la o medie a ultimelor 60 de luni, nu mai direct la ultimul salariu.
• Pensionarea anticipată rămâne posibilă doar cu 35 de ani vechime, dar cu penalizări de până la 2% pentru fiecare an lipsă.
• În prezent, magistrații primesc 80% din ultimul salariu brut, deci noua lege reprezintă o reducere substanțială.

ICCJ, atac extrem de dur: „Legea elimină de facto pensia de serviciu!”

Înalta Curte a criticat vehement proiectul, susținând că:

• discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii speciale,
• folosește „formulări neclare și lacune legislative”,
• afectează independența sistemului judiciar,
• încalcă jurisprudența UE și a CEDO,
• reduce drastic beneficiile profesiei, doar magistrații fiind plafonați la 70% din net, față de 80% sau mai mult în alte domenii.

Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al ICCJ, a subliniat că diferențele create sunt „evidente și nejustificate”.

Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ și a acuzat o linșare publică orchestrată împotriva magistraților. Președinta CSM, Elena Costache, a declarat în plen că magistrații au fost „supuşi unui asediu”, iar dezbaterea pe tema pensiilor a degenerat într-o campanie de demonizare.

Premierul susține că reforma răspunde unei cerințe de echitate socială și corectează o anomalie istorică. El afirmă că cetățenii nu mai acceptă un sistem în care pensionarea la 45-50 de ani și pensiile egale sau mai mari decât salariul sunt norma.

Proiectul este esențial pentru un jalon din PNRR, în valoare de 231 milioane euro, cu termen depășit deja pe 28 noiembrie.