Obezitatea este noua pandemie! To FAST or not to FAST?

Am abordat în articole anterioare tema obezității, a dietei în boala cronică de rinichi și în hipertensiunea arterială, precum și „PANDEMIA MODERNĂ” – sindromul cardio-reno-metabolic. Obezitatea nu mai este de mult o problemă izolată, ci o realitate care afectează tot mai multe persoane din lume. Datele publicate de Organizația Mondială a Sănătății arată o creștere îngrijorătoare în ultimele decenii: în 2022, una din opt persoane, la nivel global, trăia cu obezitate. Numărul adulților afectați s-a dublat față de 1990, prevalența crescând alarmant în rândul copiilor și al adolescenților.

Odată cu creșterea cazurilor de obezitate și cu generalizare „social-media/AI assistant”, au apărut tot mai multe „planuri” de dietă, printre care și „moda” intermittent fasting (postul intermitent). Postul nu este o practică veche de mii de ani, cu rădăcini religioase și medicale. În Antichitate, medicii recomandau pauzele alimentare ca metodă de refacere a organismului. De-a lungul timpului, personalități precum Benjamin Franklin sau Mark Twain au vorbit despre beneficiile unei scurte abțineri de la mâncare. „Postul negru” – adică o zi sau mai mult fără alimente – este întâlnit mai ales în tradiția religioasă ortodoxă/islamică, dar este promovat pe social media din dorința de „a da un reset” organismului. În mod clar, experiența medicală a arătat că posturile foarte lungi pot avea riscuri, astfel că, astăzi, interesul se îndreaptă mai ales către variante mai scurte și mai echilibrate de post.

Postul intermitent a devenit una dintre cele mai discutate strategii alimentare ale erei moderne, fiind promovat ca alternativă la restricția calorică zilnică. Spre deosebire de dietele clasice, care presupun reducerea constantă a caloriilor, postul intermitent alternează perioadele de alimentație cu intervale de 12 ore sau mai mult fără aport caloric. Unele variante presupun o zi întreagă de post, urmată de o zi de alimentație normală, în timp ce altele permit un aport foarte redus de calorii în zilele de restricție. Popularitatea sa vine din promisiunea unor beneficii similare pentru greutate și sănătatea metabolică, dar într-un format perceput ca fiind mai flexibil și mai ușor de urmat.

Pentru a putea alege beneficiile de riscuri/inconveniente, să discutăm o analiză publicată de Cochrane, anul acesta. Analizele Cochrane sunt considerate unele dintre cele mai de încredere surse de informație obiectivă în medicină. Cochrane este o rețea internațională de experți, care adună și analizează atent toate studiile disponibile pe un anumit subiect, pentru a oferi o concluzie cât mai clară, echilibrată. Și etica – neinfluențată de interese/industrie/fashion. Practic, nu se bazează pe un singur studiu, ci pe ansamblul gradat al dovezilor existente, tocmai pentru a reduce riscul de erori sau concluzii pripite.

Recenzia sistematică (systematic review) Cochrane privind postul intermitent (Intermittent fasting for adults with overweight or obesity) a analizat date din 22 de studii clinice randomizate, care au inclus aproape 2.000 de adulți cu supraponderabilitate sau obezitate. Scopul a fost să evalueze dacă diferite forme de post intermitent (inclusiv restricția de timp pentru alimentație, post alternat pe zile sau diete de tip „5:2” – 5 zile alimentație obișnuită, 2 zile 500-600 kcal/zi) sunt mai eficiente pentru pierderea în greutate și pentru îmbunătățirea calității vieții decât sfaturile tradiționale privind alimentația sau chiar comparativ cu nicio intervenție.

Rezultatele acestei analize contrastează cu entuziasmul public. În comparație cu dietele clasice bazate pe reducerea zilnică a caloriilor sau cu recomandările alimentare standard, postul intermitent a adus puține beneficii sau chiar nicio diferență semnificativă în ceea ce privește scăderea în greutate și calitatea vieții persoanelor cu supraponderabilitate sau obezitate. Chiar și raportat la lipsa unei intervenții clare, beneficiile nu au fost net superioare. În plus, autorii atrag atenția că multe dintre studiile incluse au fost de scurtă durată, cu un număr relativ mic de participanți și cu raportări incomplete ale posibilelor efecte adverse.

Această analiză nu se bazează pe experiențe („păreri”) individuale, ci adună toate datele disponibile până în prezent și le analizează folosind un filtru metodologic riguros. Prin această abordare, concluziile devin echilibrate și mai apropiate de realitate. În cazul postului intermitent, mesajul este unul nuanțat: departe de a fi o „soluție miraculoasă”, beneficiile sale sunt comparabile cu alte strategii alimentare, iar alegerea trebuie făcută în funcție de ce poate fi menținut pe termen lung, în siguranță. La acest moment, realitatea infirmă afirmația că postul intermitent ar fi superior altor metode de scădere în greutate, iar datele pe termen lung sunt și mai precare, limitate. Dar, până la urmă, noi argumentăm. Dvs. alegeți…

Prof. dr. Adrian Covic – șeful Compartimentului de Transplant Renal al Spitalului Clinic „Dr. C.I. Parhon” Iași și prorector pentru Cercetare Științifică, Dezvoltare și Inovare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) Iași

Dr. Anca Ștefan – Spitalul „Dr. C.I. Parhon”

Bibliografie

1. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/obesity-and-overweight
2. Anton S.D., Moehl K., Donahoo W.T., Marosi K., Lee S.A., Mainous A.G. 3rd, Leeuwenburgh C., Mattson M.P. Flipping the Metabolic Switch: Understanding and Applying the Health Benefits of Fasting.Obesity (Silver Spring). 2018 Feb;26(2):254–268. doi:10.1002/oby.22065. Epub 2017 Oct 31. PMID: 29086496; PMCID: PMC5783752.
3. Garegnani L.I., Oltra G., Ivaldi D., Burgos M.A., Andrenacci P.J., Rico S., Boyd M., Radler D., Escobar Liquitay C.M., Madrid E. Intermittent Fasting for Adults with Overweight or Obesity.Cochrane Database of Systematic Reviews. 2026;2. John Wiley & Sons, Ltd. SN: 1465-1858. DOI: 10.1002/14651858.CD015610.pub2.