Totul despre canalul Bîstroe. Motivul pentru care a creat probleme la nivel internațional

Proiectul ucrainean privind construcția canalului Bîstroe a pus probleme în relațiile dintre România și Ucraina încă de acum 19 ani, fiind reclamat de țara noastră la nivel internațional în contextul în care poate avea un impact puternic asupra mediului și Deltei Dunării.

Construcţia în cadrul canalului, care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, a început în anul 2004. România a cerut Ucrainei să oprească acest proiect, având în vedere că noua legătură dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării, lucrările încălcând astfel o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.

Stirile PROTV

Boala cu mortalitate de aproape 15%, care se transmite prin aer. „Simptomele seamănă în primele zile cu gripa”

RomaniaTV

CÂŞTIGĂTOR MASTERCHEF 2024. S-a rupt tradiţia, cum s-a luat premiul de 75.000 de euro. Scandal uriaş cu Bontea, Dumitrescu şi Scărlătescu

De altfel, primele informaţii tehnice despre acest proiect au fost oferite părţii române abia în luna aprilie 2007, Kievul ignorând avertismentele autorităţilor române, dar şi pe cele ale organizaţiilor internaţionale de mediu.

Compania care gestionează proiectul anunţa în urmă cu câțiva ani că intenţionează să termine lucrările de amenajare la Bîstroe până în 2011, lucrările au fost însă întrerupte, iar în 2020, Ucraina anunța că renunță la finalizarea proiectului inițial.

Probleme la nivel internațional

Deşi, autoritățile ucrainene arătau într-o „amplă monitorizare” că lucrările nu ridică probleme ecologice, nu de aceeaşi părere au fost și organismele internaţionale.

În 2010, Comitetul de implementare al Convenţiei de la Espoo a recomandat emiterea unui avertisment la adresa Ucrainei, constatând că nu respectă prevederile de mediu.

La acel moment, actualul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, ocupa funcția de secretar de stat și arăta că demararea construcției canalului reprezintă o ameninţare faţă de biodiversitate, având în vedere că afectează traseele de migrare ale unor specii de peşti.

„România a militat constant că un astfel de proiect trebuie oprit, iar desfăşurarea sa trebuie iniţiată doar pe baza unor evaluări de mediu solide, conforme standardelor internaţionale, şi a unui proces de monitorizare adecvat”, a susținea Bogdan Aurescu la acel moment.

Anterior, în 2006, echipa de experţi constituită de Comisia economică ONU pentru Europa a contrazis raportul apreciind că poate cauza „un puternic efect trasfrontalier nefast” în această zonă a Deltei, aflată la graniţa dintre România şi Ucraina.

Comisia obliga atunci Ucraina să iniţieze consultări cu România pe acest proiect, cu participarea populaţiei locale şi să transmită Bucureştiului decizia finală.

Ce Convenții internaționale încalcă proiectul ucrainean

Dosarul Bîstroe s-a aflat pe agenda discuțiilor dintre mai mulți foști miniștri de Externe ale ambelor părți. La momentul începerii lucrărilor funcțiile de conducere din fruntea celor două ministere erau ocupate de Mihai-Răzvan Ungureanu şi Boris Tarasiuk.

Deoarece nu s-a ajuns la o înţelegere problema a fost înaintată organismelor internaţionale competente. Potrivit unui comunicat de presă al MAE român din 2021, Comisia Internațională pentru Protecția Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaționale referitoare la protecția apelor Dunării.

De asemenea, Conferința Părților la Convenția de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanţă internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice a decis că au fost încălcate prevederile internaționale referitoare la protecția zonelor umede.

Și Comitetul permanent al Convenției de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument internațional, iar Conferința Părților la Convenția de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului autoritățile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informațiile de mediu.

Ucraina anunța în 2020 că renunță la proiectul inițial

Potrivit relatărilor ministerului de Externe, în urma problemelor ridicate la nivel internațional, autoritățile ucrainene au anunțat în decembrie 2020, că vor renunța la proiectul inițial și că vor respecta cerințele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul inițierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigație.

Având însă în vedere că la acel moment proiectul a fost deja parțial realizat, ministerul a relatat că Ucrainei i s-a cerut să evalueze impactul lucrărilor efectuate până atunci.

Potrivit informațiilor transmise de Ministerul român de Externe, autoritățile ucrainene au demarat lucrările la canal pe data de 11 mai 2004, proiectul urmând să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos.

Ministerul ucrainean al Transporturilor a publicat în urmă cu câțiva ani, date care arată că, pe măsură ce creşte traficul pe Bîstroe, el scade în egală măsură pe Braţul Sulina al României.

Astfel, potrivit ministerului din țara vecină, numărul de nave ce au trecut pe partea deja amenajată a canalului a fost de 1.413 în 2009, în timp ce în primele patru luni ale lui 2010, canalul a fost tranzitat de 460 de nave.

Kievul a calculat atunci că, în ianuarie-aprilie 2010, au trecut cu 31,3% mai puţine nave pe Sulina decât în aceeaşi perioadă pe Bîstroe.

România, acord pentru tranzitul navelor cu cereale ucrainene

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, anunța anul trecut în iulie că România şi-a dat acordul pentru tranzitul navelor cu cereale din Ucraina pe braţul Chilia şi prin Canalul Bâstroe.

În contextul în care construcţia canalului de către partea ucraineană este un motiv mai vechi de dispută între România şi Ucraina, şeful diplomaţiei române a declarat că decizia a fost luată fiind vorba despre „o situaţie excepţională”, pentru sprijinirea Ucrainei în contextul războiului purtat de Rusia pe teritoriul statului vecin.