Tradiții de Crăciun din Ardeal. Află ce obiceiuri străvechi sunt păstrate în Transilvania

Foarte multe tradiții de Crăciun din Ardeal sunt încă păstrate cu sfințenie în numeroasele sate transilvănene. De la colindatul copiilor și până la ritualuri cu origini păgâne, Crăciunul rămâne una dintre cele mai importante sărbători ale Ardealului.

În Transilvania, Crăciunul nu este doar o sărbătoare religioasă, ci un moment în care comunitatea se adună pentru a respecta obiceiuri vechi de sute de ani. Tradiții de Crăciun din Ardeal încep încă din primele zile ale lunii decembrie și se desfășoară până după sărbători, fiecare dintre ele având rolul de a aduce belșug, sănătate și noroc oamenilor.

Tradiții de Crăciun din Ardeal

În multe sate ardelene, colindatul începe în seara de 23 spre 24 decembrie și poate dura până după miezul nopții sau chiar până în zorii zilei. Cete de copii merg din poartă în poartă cu colinde precum Moș-Ajunul, Bună dimineața sau Colindișul, vestind apropierea marii sărbători a Nașterii Domnului.

În anumite zone din Ardeal, copiii colindători sunt cunoscuți sub denumirea de pițerei sau pizerei și sunt considerați aducători de noroc și fericire. Colindele lor sunt scurte, dar pline de semnificație, având rolul de a ura gazdelor belșug și prosperitate, acestea fiind răsplătite cu mese îmbelșugate sau daruri tradiționale.

O altă tradiție importantă este Steaua, obicei practicat în ziua de 25 decembrie, când copiii colindă satul vestind nașterea Pruncului Iisus. Grupurile sunt formate, de regulă, din patru colindători, un înger și trei crai, iar pentru cântecele lor primesc nuci, mere sau cozonac.

În trecut, sărbătorile de Crăciun începeau încă de la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie. În seara de 5 decembrie, fetele se adunau pentru a frământa plăcinte ce urmau să fie unse cu ou, iar la ora fixă de 9 seara apăreau flăcăii, moment în care începea petrecerea.

Un alt obicei specific Transilvaniei are loc în noaptea de Crăciun, când, la semnul diacului, credincioșii aruncă boabe de porumb în biserică, rostind strigătul „Rod în cucuruzi”, un gest simbolic pentru recolte bogate.

Alte obiceiuri păstrate în Ardeal

Printre cele mai frumoase Tradiții de Crăciun din Ardeal se numără jocul Caprei, un obicei cu puternică semnificație simbolică. Capra este considerată aducătoare de belșug și sănătate, iar colindătorii costumați dansează prin sat, urând gospodarilor bogăție, putere de muncă și un an roditor.

Un alt ritual important este chematul fetelor la juni, practicat în ziua de Crăciun. Junii, îmbrăcați în costume populare, merg la casele fetelor de măritat și le invită la petrecere, fiind serviți de părinți cu vin și plăcințele, iar seara comunitatea se adună la joc, la casa gazdei.

Butea Junilor este o tradiție complexă, ale cărei pregătiri încep încă din luna octombrie, când se formează ceata și se alege gazda. Cu o săptămână înainte de Crăciun, feciorii aduc bucate pentru ospăț, iar în ziua sărbătorii colindă satul îmbrăcați în haine de sărbătoare, urmând ca apoi să se adune la masa comună.

În Ardeal se mai păstrează și obiceiuri cu origini păgâne, precum Meteleaua, celebrată anual pe 28 decembrie. În centrul satului se arde un meteleu, o păpușă din paie, focul simbolizând renașterea naturii și alungarea răului, iar cetele de feciori poartă costumații tematice.

La comunitățile maghiare ceangăiești din Transilvania se practică Borița, un obicei de Crăciun în care un fecior poartă o mască specială și dansează alături de ceilalți colindători. Dansul, făcut doar de băieți, are rolul de a îndepărta spiritele rele și simbolizează ciclicitatea vieții.

Astfel, foarte multe tradiții de Crăciun din Ardeal sunt păstrate și în zilele noastre de persoanele din zonă.