National

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Nicolae

Publicat: 05 dec. 2019

Cine nu şi-a pregătit în copilărie cu emoţie ghetele în Ajunul praznicului Sfântului Nicolae, cu speranţa de a primi daruri şi nu o nuieluşă? Dacă acesta este un obicei rămas la oraş, în unele părţi al ţării s-au păstrat şi altele.

Află şi ce superstiţii legate de ziua de 6 decembrie au rămas până azi!

Simbol al dărniciei Domnului,Sfântul Nicolae este întruchipat în tradiţia populară ca un bătrân cu barba albă,călare pe un cal alb,care anunţă îmbătrânirea anului. Odată cu el,începe cu adevărat iarna. Moş Nicolae,cum îl ştiu copiii,este numit şi Sân’ Nicoară,după grecescul „nikao“,care semnifică „a învinge“. Sărbătoarea lui este o celebrare a victoriei binelui. De aici şi popularitatea,mai ales în Transilvania,unde s-au ridicat multe lăcaşe sfinte care-i poartă hramul.

De fapt,în tradiţia Bisericii,Sfântul Nicolae este realul Moş Crăciun. Până şi numele în limba engleză al celui din urmă,Santa Claus,a apărut de la termenul olandez Sinterklaas folosit pentru denumirea Sfântului Nicolae.

Obiceiuri de la noi şi de pe alte meleaguri

În Ardeal, fetele obişnuiesc să facă plăcinte în seara din Ajunul praznicului,iar la ora nouă,tinerii se adună alături de ele pentru o petrecere. În case,se pun la icoane crenguţe de pomi fructiferi,în special de măr,care sunt păstrate până la Anul Nou. Se spune că va urma un an bun,rodnic,dacă înfloresc aceste crenguţe până de Revelion. Din ele se fac mai apoi sorcovele cu care se colindă în prima zi din an.

O altă tradiţie este ca tinerii şi bătrânii deopotrivă să se adune ca să facă repetiţii pentru colindatul din Ajunul Crăciunului. Se cântă colinde între praznicul Sfântului Nicolae şi cel al Sfântului Ion Botezătorul, pe 7 ianuarie. În trecut, se mergea la colindat şi în ziua de 6 decembrie.

Moldova şi în Oltenia

În Moldova şi în Oltenia s-a păstrat mult timp obiceiul ca tinerele familii să aleagă pe Sfântul Nicolae ca protector al casei lor şi să-i mulţumească pe 6 decembrie prin pregătirea unei mese cu mâncăruri de post, la care se adunau toate rudele după ce era binecuvântată de un preot.

Bucovina

În Bucovina, se obişnuieşte la 6 decembrie să se facă parastas pentru cei care au murit înecaţi. De altfel, tot în această zi este sărbătorit şi de marinari şi pescari al căror ocrotitor este. Se ştie că, încă din timpul vieţii, Sfântul a fost binecuvântat de Domnul cu harul de a săvârşi minuni. Câteva s-au petrecut pe mare, de aceea Sfântul Nicolae este considerat şi ocrotitorul celor care călătoresc pe ape. Odată, în drum spre Palestina, la Locurile Sfinte, prin rugăciune şi post a oprit o furtună dezlănţuită pe mare şi a salvat un corăbier de la înec.

Germania

La germani, tradiţia sărbătoririi lui Moş Nicolae a apărut din îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creştină a Sfântului Nicolae. După reformare, îmbrăcămintea în care era reprezentat devine roşie şi obligatoriu îmblănită, iar obiceiul de a pune copiilor dulciuri şi cadouri se schimbă. Prin urmare, Moş Nicolae era aşteptat de copii în Ajun de Crăciun şi purta numele de Moş Crăciun.

Franţa

În Franţa este acelaşi obicei de a primi pe Moş Nicolae ca Pere Noel, despre care se ştie că merge însoţit de Pere Fouettard. Primul lasă cadouri copiilor buni, iar cel din urmă pălmuieşte pe cei răutăcioşi. Câteodată,copiii primesc cadouri şi în ziua de Sfântul Nicolae.

Sicilia

În Sicilia, Moş Nicolae e aşteptat pe 13 decembrie şi este numit Santa Lucia. Olandezii îl numesc Sinterklaas pe Sfântul Nicolae. Despre el se povesteşte că vine din Spania la copiii olandezi şi că este ajutat de Zwarte Piet (Petru cel Negru). Le aduce daruri şi dulciuri prichindeilor cuminţi. Copiii ştiu că dacă pe lista lui unul dintre copii e notat drept unul neascultător, îl va lua înapoi în Spania.

Cum a apărut obiceiul punerii nuieluşei în ghetuţe

În aşteptarea venirii lui Moş Nicolae cu daruri, copiii îşi pregătesc cizmele. Aceștia sunt cât mai cuminţi, pentru a nu primi în schimb vreo nuieluşă ca avertisment să asculte pe viitor de cei mari. Datina de a lăsa în ghetele celor mici şi o vărguţă s-a păstrat în amintirea unui episod din viaţa Sfântului Nicolae.

Pe când era episcop al cetăţii Mira din regiunea Lichia, Asia Mică, Sfântul a participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, la care a fost combătută erezia lui Arie. Acesta din urmă susţinea că Iisus este doar un om cu puteri supranaturale, nicidecum Fiul lui Dumnezeu. La sinod, atât de încăpăţânat a fost Arie în timpul argumentării şi atât de îngrozit Nicolae de faptul că erezia acestuia putea fi luată în serios, încât l-a pălmuit pe Arie.

Severitatea sfântului a dus şi la apariţia unui obicei: în ajunul zilei în care este prăznuit, copiii neascultători primesc o crenguţă de măr. Dacă înfloreşte până la Anul Nou este semn de iertare al neascultării faţă de părinţi şi al boroboaţelor făcute.

De Moş Nicolae se prevede cum va fi vremea

Cum la sat oamenii s-au obişnuit să urmărească semnele naturii pentru a putea prevede cum va fi vremea, bătrânii spuneau că va fi iarna scurtă dacă ninge în ziua în care e prăznuit Sfântul Nicolae. Dacă nu este nicio ninsoare pe 6 decembrie înseamnă că iarna n-o va alunga Sfântul Ioan, pe 7 ianuarie, şi va fi de lungă durată. În iernile în care nu sunt multe ninsori, se spune despre Sân’ Nicoară c-ar fi întinerit şi nu-şi mai scutură barba.



loading...

Adauga un comentariu