National

Tratatul de la Trianon: 100 de ani de la semnarea acestuia

Publicat: 04 iun. 2020
Tratatul de la trianon

Tratatul de la Trianon. Dacă pentru români este motiv de sărbătoare, pentru etnicii maghiari este, mai degrabă, un motiv de tristeţe. Tratatul este considerat de comunitatea maghiară drept cea mai mare nedreptate istorică făcută de către marile puteri occidentale.

În 100 de localităţi de pe întreg teritoriul Transilvaniei, printre care Sfântu Gheorge, Satu Mare, Oradea, Târgu Mureș sau Arad, se vor depune astăzi simultan, în grupuri mici, coroane și buchete de flori, la ora 17.30.

În Cluj Napoca, de exemplu, manifestarea va avea loc la statuia lui Matei Corvin din Piața Unirii, dar și la Huedin și în comuna Unguraș.

De asemenea, tot astăzi vor fi aprinse focuri spectaculoase de tabără, peste tot în lume unde trăiesc maghiari. Aceste focuri vor fi aprinse simultan la ora 21.20.

Pentru români, Centenarul Trainonului este marcat de o controversă pentru că președintele Klaus Iohannis nu a promulgat la timp legea care face din data de 4 iunie o sărbătoare națională. Șeful statului este acuzat de inițiatorii actului normativ că ar fi încheiat un târg rușinos cu Guvernul ungar.

Ce spun istoricii despre Tratatul de la Trianon

Istoricul Bogdan Bucur vorbește despre gesturile politice de o parte și de alta, pentru a nu deranja sensibilitățile vecinilor.

”Cadrul acceptabilității și respectului pentru ceilalți este depășit în momentul în care se trece cu vederea o chestiune extreme de simplă: că în cadrul regatului maghiar, exista o majoritate a populației de origine non-maghiară. În opinia mea este dezamăgitor să deplângi o realitate politică presupunând înglobarea altor naționalități – slovaci, croați, români din Transilvania”, spune istoricul Bogdan Bucur.

O dramă pentru Ungaria

Pentru istoricul Adrian Niculescu, Tratatul de la Trianon reprezintă o dramă pentru Ungaria. El nu crede însă că declararea zilei de 4 iunie drept sărbătoare națională în România a fost o idee foarte inspirată.

”Tot timpul, pentru Ungaria, fraza standard este că a pierdut două treimi din populație și din teritoriu. Dar aceste două treimi nu erau ungare! Acum, noi am votat o lege prin care ziua de 4 iunie este declarată sărbătoare națională. Eu cred că este cel puțin redundant. Adevărata dată care semnifică Unirea pentru români este 1 Decembrie 1918. Ziua de 4 iunie doar oficializează din punct de vedere internațional ce se întâmplase la 1 Decembrie. Asta este marea sărbătoare a românilor! Gândiți-vă că ziua de 4 iunie nu se sărbătorea nici măcar în perioada de vârf a naționalismului românesc, în anii 1930! Nu cred că era neapărat nevoie de o sărbătorire. Mai ales că prin asta dăm un cui în plus maghiarilor, fiindcă pentru ei, efectiv, este ziua cea mai tristă. Și eu înțeleg asta”, afirmă istoricul Adrian Niculescu.





Adauga un comentariu