Tunurile istorice din fața Palatului Culturii din Iași vor fi restaurate

Tunurile din fața Palatului vor fi restaurate!

Cele două tunuri Krupp, calibru 78,5 mm, model 1871, care străjuiesc statuia lui Ştefan cel Mare din faţa Palatului Culturii au fost donate de către regele Carol I al României, în anul 1883, la dezvelirea statuii. Tunurile erau trofee din Războiul de Independență, de pe fronturile din Bulgaria, cucerite de regimentul de dorobanți din Copou (care a luptat în acest război), capturate de la turci, în acelaşi război, udate cu sângele sacru al tinerei armate române și așezate în memoria celor care au murit pe front pentru independența țării.

Diferenţa între acestea tunuri Krupp şi cele din dotarea armatei române consta doar în afetul confecţionat din metal la cele turceşti, faţă de cel din lemn de la cele româneşti.

Dezvelirea monumentululi a avut loc cu ocazia celei de-a Xl- a vizite a lui Carol I la Iaşi, totodată ca prima vizită după încoronare. Duminică, 5 iunie 1883, după o vizită la biserica „Sfântul Nicolae Domnesc”, Regele s-a îndreptat către piaţa Palatului Domnesc, a dezvelit statuia lui Ştefan cel Mare rostind următoarele: „încredinţez Iaşilor, leagănul Unirei, această statuie, împreună cu două tunuri udate cu sângele preţios al generaţiunei prezente, spre a le păzi ca un sfânt odor în onoarea neamului românesc”. După discursul Regelui au luat cuvântul Nicolae Gane, Leon Negruzzi, primarul laşului, C.A . Rosetti, preşedintele Camerei Deputaţilor și B.P.Haşdeu.

S-a intonat de către coruri „Cântec ostășesc” scris de către Teodor Burada, pe versuri considerate că aparţine chiar lui Ştefan cel Mare.

Mihai Eminescu a venit la Iași special pentru marea sărbătoare, scriind celebra „Doina” („De la Nistru pân’ la Tisa”). Momentul prezenței eminesciene la acest eveniment a fost descris de către Ana Conta Kernbach, sora filosofului Vasile Conta.

În apropierea anului 1873, turnătoriile din Essen au angajat aproape 12.000 de oameni și ulterior 4100 de muncitori în întreprinderile auxiliare. Armamente au reprezentat 56 la sută din cifra de afaceri a companiei în 1876, ducând astfel la numirea lui ca “regele tunurilor”.