Turismul medical în 2026: Friend or Foe?

Turismul medical nu este, așa cum s-ar putea crede, un fenomen exclusiv al globalizării moderne. Dimpotrivă, rădăcinile sale încep din cele mai vechi civilizații. De-a lungul mileniilor, oamenii au fost dispuși să călătorească pe distanțe considerabile în căutarea vindecării, fie că vorbim despre izvoare termale, temple sacre sau, mai recent, spitale ultramoderne.

În Antichitate, legătura dintre religie și medicină era esențială. Sumerienii construiau complexe de sănătate în jurul izvoarelor termale, iar grecii au pus bazele primelor „rețele” de turism medical prin templele dedicate lui Asclepios, unde pacienții veneau din toate colțurile lumii cunoscute. Evul Mediu nu a oprit acest fenomen. Dimpotrivă, Asia a devenit un punct important de îngrijiri medicale, iar spitalele islamice, precum cel din Cairo, ofereau tratament fără discriminare, inclusiv pentru străini. În Japonia, izvoarele termale (onsen) erau frecventate inclusiv de războinici pentru recuperare. Odată cu epoca modernă, turismul medical capătă și o dimensiune economică importantă. Orașe întregi s-au dezvoltat datorită fluxului de pacienți, iar descoperirea Lumii Noi a deschis noi destinații. În secolele XVIII–XIX, oamenii continuau să călătorească pentru tratamente, în special pentru boli cronice precum tuberculoza. În secolul XX, balanța s-a inversat: Statele Unite și Europa au devenit principalele destinații pentru pacienții bogați din alte regiuni. Însă, odată cu creșterea costurilor medicale, începând cu anii ’80, tot mai mulți pacienți occidentali au început să caute alternative mai accesibile în străinătate.

Astăzi, turismul medical reflectă o realitate simplă, dar puternică: atunci când accesul la îngrijire este limitat sau costisitor, oamenii sunt dispuși să traverseze granițe pentru sănătate. Iar această tendință, departe de a fi nouă, continuă să se reinventeze într-o lume din ce în ce mai conectată.

Ce se întâmplă în secolul XXI? Cea mai recentă recenzie sistematică pe acest subiect este din 2014. Turismul medical este industrie globală în plină expansiune, construită pe dezechilibrele dintre sistemele de sănătate. Deși fenomenul pare să ofere soluții rapide pentru pacienți, în realitate reflectă probleme structurale: costuri ridicate, liste de așteptare și acces inegal la tratamente.

Harta turismului medical este tot mai bine definită. Țări precum Thailanda, India sau Singapore atrag pacienți pentru intervenții complexe, în timp ce Europa de Est devine un hub pentru turismul dentar (Budapesta – „capitala dentară a Europei”), iar Spania pentru tratamentele de fertilitate. Alegerea destinației nu ține doar de proximitate, ci de un calcul atent între preț, calitate și accesibilitate. Motivațiile pacienților sunt diverse, dar previzibile: tratamente mai ieftine, disponibilitate mai rapidă sau proceduri inaccesibile în țara de origine. În alte cazuri, pacienții – în special cei din diaspora – aleg familiaritatea sistemului medical din țara natală.

Însă, dincolo de beneficii, riscurile sunt reale și adesea subestimate. Complicațiile postoperatorii, infecțiile sau lipsa continuității îngrijirii transformă uneori „soluția” într-o problemă suplimentară pentru sistemele de sănătate din țările de origine. Mai mult, lipsa unor reglementări clare și promovarea agresivă a serviciilor – centrată pe preț și experiență, nu pe siguranță – ridică semne serioase de întrebare.

Turcia a devenit una dintre principalele destinații globale pentru turismul medical, datorită combinației dintre infrastructura medicală solidă și costurile mult mai reduse față de Occident. Cu peste 1.500 de spitale și prețuri de câteva ori mai mici decât în SUA, țara atrage în special pacienți pentru transplant de păr, chirurgie estetică, oftalmologie și stomatologie. În plus, atractivitatea turistică – în special a Istanbulului – face ca mulți pacienți să combine tratamentul cu vacanța. Creșterea rapidă a numărului de turiști medicali, ajuns la 1,8 milioane în 2023, confirmă poziția Turciei ca hub major în acest domeniu. Și nu vorbim doar de Turcia, ci și de Viena, Budapesta, SUA (Cleveland Clinic). Din experiența clinicii noastre, o parte din pacienții tratați în străinătate au revenit pentru a restabili planul terapeutic.

Turismul medical poate însemna investiții și creștere economică marcată. Veniturile direct ale Vienei datorate turismului medical sunt estimate la 200-400 milioane de euro per an: impactul economic total (include hoteluri, restaurante, transport, servicii auxiliare) depășește 800 milioane/an; creștere: 5-10%/an. Pentru comparative: Istanbul – are venituri estimate la 2-4 miliarde/an (!), creștere 15% din turism medical. Iar Budapesta: 400 milioane/an, creștere 5%. Toate acestea vin și cu un cost: riscul apariției unui sistem medical în două viteze, în care pacienții străini beneficiază de servicii superioare, iar populația locală rămâne în plan secund. În acest context, întrebarea rămâne deschisă: este turismul medical o soluție eficientă sau doar un simptom al unei lipse de încredere/acces în sistemul de sănătate la care ai acces?

În final, care sunt ingredientele acestei rețete de succes? Specialiștii, universitatea, investiția locală în sistemul medical, un hub de transport și marketingul, pe fondul unui oraș vibrant și atractiv. Dacă ele există, turismul medical regional și național, inițial, și internațional, ulterior, se va dezvolta într-un brand și un mare prieten al comunității.

Bibliografie:

https://www.health-tourism.com/medical-tourism/history/
https://www.forbes.com/sites/christopherelliott/2025/03/08/how-medical-tourists-in-turkey-balance-travel-and-treatment/|
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK263164/

Prof. univ. dr. Adrian Covic, șeful Compartimentului de Transplant Renal al Spitalului Clinic „Dr. C.I. Parhon” Iași și prorector pentru Cercetare Științifică, Dezvoltare și Inovare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) Iași; asist. univ. dr. Anca Ștefan