Ediția din acest an marchează 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, artistul care a redefinit limbajul sculpturii moderne și a așezat cultura română în orizontul universalității. Această aniversare depășește dimensiunea comemorativă, reafirmând relevanța moștenirii brâncușiene în peisajul artistic contemporană și în valorile culturale românești. Spiritul brâncușian, construit pe esențializarea formei, forța simbolului și raportarea profundă la tradiție, devine axa conceptuală a întregului eveniment.

Organizat de Ateneul Național din Iași, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași și sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, evenimentul beneficiază de o validare culturală de cel mai înalt nivel și își consolidează statutul de cel mai important proiect dedicat sculpturii din România. Programul reunește 45 de expoziții și evenimente conexe, desfășurate la nivel național și internațional, în orașe precum Târgu Jiu, Constanța, Alba Iulia, Bârlad și Chișinău.

Iașiul devine un veritabil muzeu în aer liber, prin amplasarea sculpturilor monumentale pe principalele artere pietonale și în instituții culturale și academice, inclusiv în campusul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (Casa Universitarilor, Sala Pașilor Pierduți, Corp A).

Lucrări expuse la Casa Universitarilor (UAIC)

Mircea Roman – Premiantul (bronz)

Mircea Roman, una dintre figurile marcante ale sculpturii contemporane românești, este recunoscut pentru abordarea expresivă a corpului uman și pentru forța simbolică a formelor sale.

Lucrarea „Premiantul” propune o reflecție subtilă asupra ideii de performanță, recunoaștere și presiune socială. Figura sculpturală, adesea marcată de tensiune interioară, dezvăluie fragilitatea ascunsă în spatele statutului de „învingător”, transformând succesul într-o temă de introspecție.

Florin Magda- Spinul (corten)

Florin Magda este un artist care explorează relația dintre memorie, copilărie și materialitate, construind un limbaj vizual în care fragilitatea emoțională întâlnește forța metalului. Practica sa artistică îmbină poetica vieții cotidiene cu rezistența și duritatea materialelor industriale, generând un contrast expresiv și profund.
Lucrarea „Spinul” evocă universul copilăriei și logica jocului ca mecanism de înțelegere și remodelare a realității. Prin forme sugestive și o abordare simbolică, artistul investighează modul în care copilul transformă vulnerabilitatea în forță, iar experiențele aparent mărunte devin repere fundamentale în construcția identității.

Valentin Soare – Atlant (lemn)

Valentin Soare își construiește discursul artistic în jurul simbolurilor arhetipale și al relației dintre sacru și contemporaneitate.

Lucrarea „Atlant” face trimitere la eroul mitic al Greciei antice, cel care susținea bolta cerească, „Capul Lumii”. Reprezentat sub forma unei coloane stilizate ce sugerează o siluetă umană, personajul apare descătușat de povara sarcinii aflate la baza acesteia. Sculptura devine astfel un simbol al eliberării, al transcendării destinului și al redefinirii forței interioare.

Valentin Soare – Degetul lui Dumnezeu (lemn)

Lucrarea „Degetul lui Dumnezeu” propune o întoarcere simbolică către sacru, funcționând ca o fereastră către divin. Verticalitatea accentuată și forța gestului plastic sugerează intervenția transcendentului în planul uman, invitând privitorul la contemplare și introspecție spirituală.

Lucrări expuse în Sala Pașilor Pierduți

Iustinian Funie – Écorché (rășină)

Iustinian Funie dezvoltă un demers artistic riguros, aflat la intersecția dintre artă și cercetare anatomică. Interesul său pentru corpul uman depășește reprezentarea estetică, propunând o analiză profundă, aproape științifică, a structurii acestuia.

Lucrarea „Écorché” este un studiu-exemplar atipic, care include variante secundare, structuri fasciale istoric omise și mușchi accesorii rar documentați. Unul dintre aceștia reprezintă o descoperire nouă, autorul fiind primul caz viu documentat. Proiectul se înscrie într-un demers mai amplu de reafirmare a valorii artei vizuale europene și de combatere a degradării intenționate a acesteia, propunând o întoarcere la rigoare, cunoaștere și excelență formală.

Bianca Mann – Scut (alamă)

Bianca Mann abordează sculptura într-o cheie contemporană, concentrându-se asupra relației dintre protecție, identitate și forță interioară.

Lucrarea „Scut” funcționează ca metaforă a apărării, nu doar fizice, ci și emoționale. Forma sa sugerează atât protecția, cât și delimitarea, invitând la reflecție asupra modului în care individul își construiește propriile mecanisme de rezistență în fața vulnerabilității.

Cătălin Bădărău – The Repose (metal)

Cătălin Bădărău este cunoscut pentru explorarea temelor existențiale și a fragilității condiției umane, utilizând sculptura ca instrument de reflecție asupra corpului și identității.

Lucrarea „The Repose” surprinde un moment de suspendare și introspecție, în care corpul devine spațiu al tensiunii dintre vulnerabilitate și echilibru. Prin volum și expresivitate, artistul propune o meditație asupra repausului ca stare interioară, dar și ca potențială eliberare de presiunea cotidiană.

În cadrul acestui eveniment, Palatul Culturii găzduiește expoziția centrală dedicată lui Vasile Gorduz, iar Muzeul Unirii propune un amplu dialog dedicat sculpturii românești prin omagierea unor personalități marcante. Galeriile și muzeele ieșene formează un circuit coerent, care aduce împreună artiști consacrați și reprezentanți ai noilor generații, confirmând vitalitatea și diversitatea creației contemporane.

Deschiderea oficială are loc miercuri, 18 februarie 2026, la ora 12.00, la Centrul Internațional de Artă Contemporană Baia Turcească, unde va avea loc și lansarea volumului „Arta este adevărul absolut, Constantin Brâncuși”, semnat de Doina Lemny, reputată cercetătoare a operei brâncușiene la Centrul Naţional de Artă şi Cultură Georges-Pompidou din Paris și absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Lansarea subliniază legătura dintre excelența cercetării internaționale și tradiția academică ieșeană, evidențiind modul în care patrimoniul artistic inspiră educația și reflecția contemporană, iar opera lui Brâncuși rămâne un reper viu al modernității.

În acest context aniversar, implicarea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași depășește statutul de parteneriat formal. Universitatea devine un spațiu al reflecției critice și al dialogului interdisciplinar, unde sculptura este analizată, contextualizată și integrată în discursul cultural și educațional.

Accesul la toate evenimentele din cadrul proiectului este liber, iar Universitatea invită comunitatea academică și publicul larg să participe la această amplă celebrare a sculpturii românești și a moștenirii lăsate de Constantin Brâncuși.

Click aici pentru programul complet al evenimentului.