UE refuză să-l recunoască pe Aleksandr Lukaşenko drept preşedinte legitim al Belarusului

Uniunea Europeană refuză să-l recunoască pe Aleksandr Lukaşenko drept preşedinte al Belarusului, în pofida jurământului depus în mod neaşteptat de acesta miercuri pentru al şaselea mandat.

Șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, atrage atenţia asupra „lipsei oricărei legitimităţi democratice” a liderului bielorus şi cere o „reevaluare a relaţiilor” blocului comunitar cu Minskul, scrie AFP.

„Alegerile prezidențiale din Belarus, de pe 9 august, nu au fost nici libere, nici corecte. UE nu recunoaşte rezultatele falsificate ale acestuia. În consecinţă, aşa-zisa depunere de jurământ din 23 septembrie şi noul mandat la care Aleksandr Lukaşenko pretinde nu au nicio legitimitate democratică”, a declarat Josep Borrell.

UE refuză să-l recunoască pe Aleksandr Lukaşenko drept preşedinte legitim al Belarusului

Aleksandr Lukaşenko, a cărui realegere este puternic contestată de o parte a populaţiei care participă cu regularitate la manifestaţii de protest, a depus miercuri jurământul în mod neaşteptat în cadrul unei ceremonii desfăşurate cu uşile închise, despre care s-a aflat abia după încheierea ei.

Anunţul a provocat imediat o nouă manifestaţie a opoziţiei la Minsk, reprimată cu brutalitate de forţele de ordine, care au operat zeci de arestări.

„Această depunere de jurământ contrazice direct voinţa unor pături largi ale populaţiei bieloruse, exprimată în numeroase manifestaţii paşnice, fără precedent (…) şi ea nu va face decât să agraveze criza politică” din ţară, a mai arătat Josep Borrell.

„Având în vedere situaţia actuală, UE îşi va reevalua relaţiile cu Belarus”, a menționat Josep Borrell, fără alte precizări.

Lipsă de unanimitate în privința sancțiunilor împotriva Belarusului

UE a pregătit sancţiuni împotriva a 40 de personalităţi belaruse considerate responsabile de represiunea împotriva manifestanţilor şi are în vedere de asemenea sancţiuni împotriva lui Aleksandr Lukaşenko, conform unor surse diplomatice de la Bruxelles.

Dar pentru aceasta este necesară unanimitatea statelor membre, însă Ciprul condiţionează acceptul său de adoptarea unor măsuri pentru a constrânge Turcia să pună capăt activităţilor de foraj pentru petrol şi gaze în zona sa economică. Două state – Suedia şi Finlanda – refuză sancţionarea lui Lukaşenko pentru a permite un rol de mediere din partea OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa), organizaţie de securitate paneuropeană ce urmează să fie prezidată de Suedia, potrivit aceloraşi surse.

Aleksandr Lukaşenko a depus ieri jurământul pentru un nou mandat

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a depus ieri jurământul pentru un nou mandat, a transmis agenţia oficială de ştiri Belta. Ceremonia s-a desfășurat fără să fi fost anunţată în prealabil.

Ceremonia de învestire, care în mod normal ar fi trebuit anunţată ca un eveniment major pentru Belarus, a urmat după alegerile prezidenţiale contestate din 9 august, la care Lukaşenko, aflat la putere din 1994, a revendicat o victorie zdrobitoare. Opoziţia îl acuză însă de fraude masive. Potrivit relatării Belta, Aleksandr Lukaşenko şi-a aşezat mâna dreaptă pe un exemplar din Constituţie şi a depus jurământul în cadrul unei ceremonii la care au asistat câteva sute de persoane.

Belarusul se confruntă cu perspectiva sancţiunilor din partea SUA şi a Uniunii Europene după alegerile urmate de reprimarea de către forţele de securitate a protestelor opoziţiei, care au cerut demisia lui Lukaşenko.

Raportorul ONU Anais Marin a afirmat săptămâna trecută că mai mult de 10.000 de persoane au fost „arestate abuziv” începând din ziua scrutinului, şi că există peste 500 de mărturii despre tortură şi mii de persoane „bătute cu sălbăticie”.