Parlamentul European a dat undă verde unei reforme importante în agricultură, adoptând un nou cadru legislativ care facilitează utilizarea plantelor obținute prin tehnici genomice moderne. Susținătorii măsurii spun că aceasta ar putea transforma agricultura europeană, oferind fermierilor culturi mai productive, mai rezistente la schimbările climatice și mai puțin dependente de tratamente chimice.
Noua legislație schimbă fundamental modul în care Uniunea Europeană tratează aceste plante. Dacă până acum accentul era pus pe tehnologia utilizată pentru modificarea genetică, de acum înainte criteriul principal va fi caracteristica finală a plantei și modul în care aceasta se compară cu soiurile obținute prin metode tradiționale.
Conform noilor reguli, plantele dezvoltate prin noile tehnici genomice vor fi împărțite în două categorii distincte.
Parlamentul European aprobă plantele create prin noile tehnologii genetice
Prima categorie, denumită NGT-1, va cuprinde plantele care prezintă modificări genetice limitate, asemănătoare celor care ar putea apărea în mod natural sau prin metode clasice de ameliorare. Aceste culturi vor beneficia de un regim simplificat și vor putea fi tratate similar plantelor convenționale. Totuși, eurodeputații au exclus din această categorie plantele create pentru a tolera erbicide sau pentru a produce substanțe insecticide.
A doua categorie, NGT-2, va include plantele cu modificări genetice mai complexe. Acestea vor continua să fie supuse regulilor stricte aplicabile organismelor modificate genetic, inclusiv evaluărilor de risc și procedurilor de autorizare înainte de a putea fi cultivate sau comercializate în Uniunea Europeană.
Regulamentul se va aplica atât culturilor dezvoltate în statele membre, cât și produselor importate. În alte regiuni ale lumii există deja plante de acest tip aflate pe piață sau în faze avansate de dezvoltare, inclusiv soiuri de grâu cu nivel redus de gluten, cartofi rezistenți la boli și porumb adaptat condițiilor de secetă.
Pentru culturile încadrate în categoria NGT-2 vor rămâne obligatorii trasabilitatea completă și etichetarea clară. În plus, fiecare stat membru va avea posibilitatea de a limita sau interzice cultivarea acestor plante pe teritoriul său, chiar dacă acestea au primit aprobarea la nivel european.
În cazul plantelor NGT-1, fermierii vor avea acces la informații printr-o bază de date publică la nivelul Uniunii Europene. Semințele și materialul de reproducere vor trebui marcate corespunzător, astfel încât agricultorii să știe exact ce tip de cultură utilizează.
Noile plante genomice primesc aprobarea
Un aspect important al noii legislații îl reprezintă obiectivele de sustenabilitate. Autoritățile europene vor monitoriza dacă aceste plante contribuie efectiv la reducerea impactului schimbărilor climatice, la combaterea dăunătorilor și la diminuarea utilizării pesticidelor.
În ceea ce privește agricultura ecologică, regulile rămân stricte. Utilizarea plantelor obținute prin noile tehnici genomice nu va fi permisă în sistemele de producție bio. Totuși, prezența accidentală și inevitabilă a unor urme provenite de la plante NGT-1 nu va fi considerată automat o încălcare a standardelor agriculturii ecologice.
Eurodeputații au abordat și problema brevetelor, introducând măsuri menite să evite monopolizarea pieței și să garanteze accesul echitabil al fermierilor la aceste tehnologii. Totodată, au fost incluse prevederi pentru protejarea dreptului agricultorilor de a păstra și replanta semințe.
Susținătorii reformei consideră că noul regulament va accelera inovația în agricultură și va consolida securitatea alimentară a Europei într-o perioadă în care schimbările climatice pun o presiune tot mai mare asupra producției agricole.
Noile reguli vor deveni aplicabile la doi ani după intrarea în vigoare a regulamentului, care va avea loc la 20 de zile după publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.