Ultimatum la Guvern: Miniștrii riscă demiterea dacă România pierde bani din PNRR

Premierul Ilie Bolojan a transmis un avertisment dur ministerelor implicate în gestionarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): reformele și investițiile trebuie accelerate imediat, iar întârzierile nu vor mai fi tolerate. Termenul-limită pentru a recupera restanțele este 31 august, iar consecințele pot fi radicale.

În cadrul unei reuniuni a Comitetului Interministerial pentru coordonarea PNRR, șeful Executivului a cerut explicit eliminarea blocajelor, în special în ceea ce privește plata facturilor pentru lucrările deja efectuate. Mesajul a fost fără echivoc: dacă România pierde bani europeni din cauza întârzierilor sau a neîndeplinirii angajamentelor, vor exista sancțiuni politice directe.

Demiteri și tăieri de sporuri, dacă banii se pierd

Premierul a anunțat că răspunderea va fi împărțită pe două niveluri. În plan politic, miniștrii și secretarii de stat riscă inclusiv revocarea din funcție în cazul în care România nu își îndeplinește obligațiile asumate prin PNRR. În plan administrativ, directorii și funcționarii implicați în gestionarea proiectelor ar putea pierde sporurile pentru fonduri europene dacă performanța lor duce la pierderea finanțărilor.

Semnalul este clar: nu mai este loc pentru tergiversări, iar responsabilitatea va fi personalizată.

La rândul său, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a cerut tuturor ministerelor să transmită până la finalul săptămânii situații actualizate privind stadiul implementării reformelor și investițiilor, precum și un calendar detaliat al pașilor următori.

Oficialul a subliniat că ritmul de absorbție trebuie accelerat considerabil. Dacă anul trecut România a reușit să majoreze suma atrasă prin PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, următoarele șase luni trebuie să aducă o nouă dublare a acestei valori.

Finanțele promit bani mai mulți în 2026

Din partea Ministerului Finanțelor, secretarul de stat Florin Zaharia a dat asigurări că fondurile necesare pentru cofinanțarea proiectelor sunt și vor rămâne disponibile.

Bugetul pentru 2026 ar urma să includă alocări cu aproximativ 70% mai mari decât în anul anterior, ceea ce ar duce totalul sumelor aferente PNRR (inclusiv cofinanțări și cheltuieli neeligibile) la aproximativ 73 de miliarde de lei.

România are în total șase cereri de plată în cadrul PNRR. În prezent, autoritățile analizează restanțele aferente cererilor 3 și 4, deja transmise Comisiei Europene, și pregătesc documentația pentru cererile 5 și 6, care vor fi depuse în 2026.

Termenul final pentru ultima cerere este 30 septembrie 2026, o dată-limită care nu poate fi depășită.

Cererea de plată nr. 5 va include 28 de ținte și jaloane pentru componenta nerambursabilă, în timp ce cererea nr. 6 va fi mult mai complexă, cu 151 de ținte și jaloane, aferente atât fondurilor nerambursabile, cât și celor rambursabile.

Până în acest moment, România a atras aproximativ 10,7 miliarde de euro prin PNRR, reprezentând puțin peste jumătate din totalul alocat (50,08%). Din această sumă, 6,4 miliarde de euro provin din componenta nerambursabilă, iar 4,3 miliarde de euro din cea rambursabilă.

Sumele includ prefinanțarea și fondurile aferente cererilor de plată 1 și 2, precum și o parte din cererea 3.