Prietenii ciudate am tot văzut, dar parcă aceasta este prea de tot! Într-o zi o vidră înfometată a sosit la ușa unui bărbat în vârstă. De atunci, Seppo și Iivari, vidra, sunt de nedespărțit.
Seppo Laamanen are 65 de ani și povestește că vidra a ajuns la ușa lui în 2011. Era mică și malnutrită, așa că Seppo a hrănit-o cu viermi și pește. Vidra îl răsplătește pe omul care a fost atât de bun cu ea vizitându-l tot timpul în casa lui din Punkaharju, în Finlanda estică.
În ciuda faptului că Iivari a devenit o mică celebritate locală și primește mulți străjni vizitatori care sunt tare curioși să vadă pe pielea lor o astfel de prietenie, în ciuda lor, deci, Iivari se simte în largul lui și este liniștit doar în compania lui Seppo!
Unde trăiește vidra
Vidrele sunt animale trăiesc pe litoraluri stâncoase marine, pe lângă apele curgătoare și stătătoare, fiind înotătoare excelente. Ele ating pe uscat o viteză de 29 km/h. Vizuinele unor vidre sunt uneori dotate cu mai multe încăperi săpate la cel mult 500 m de malul apelor. Animalele își marchează teritoriul cu ajutorul glandalelor anale, masculii având un teritoriu mult mai mare decât femelele.
Prezența vidrei este strâns legată de existența resurselor de hrană și trăiește peste tot în lume, mai puțin în zona Australiei. În Romania vidra este întâlnită cu deosebire în lacurile și văile apelor mari, dar mai ales în bălțile și Delta Dunării. Existența locurilor bogate în pește, atrage vidra până sus la munte, la peste 1500 de metri, în preajma pâraielor cu păstrăvi. Uneori, în căutarea locurilor prielnice, trece cumpăna apelor, peste creasta munților.
Vidra este un mamifer semiacvatic ce poate fi întâlnit în România, mai ales în Delta Dunării. Vidra este un animal protejat de lege la noi în țară.
Vidra, la fel ca toate speciile din subfamilia Canoide, are corpul lung și șerpuitor, picioarele scurte, cu membrană interdigitală, coada lungă musculoasă și capul mic cu botul scurt. Lungimea vidrelor variază în jurul a 1 m, cântărind între 22 și 45 kg.
Reprezentanții cei mai mari ai grupei sunt vidra de mare și vidra uriașă. Ca și celelalte mustelide, vidrele prezintă un dimorfism sexual, masculii fiind mai mari ca femelele.