Un fenomen îngrijorător ia amploare în România! Părerea unui specialist din Iași: „Poate conduce la probleme de sănătate” – FOTO

Fenomenul deșertificării este îngrijorător, deoarece a luat amploare în ultimii ani în România, în special în zona de sud a țării. Conf. univ. dr. Filipov Feodor, de la Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de Științele Vieții din Iași, prezintă cum pot fi diminuate efectele negative ale acestui fenomen.

Un specialist din Iași explică de ce a luat amploare fenomenul îngrijorător al deșertificării

Deșertificarea este un proces normal al pământului, care presupune degradarea terenului în zone aride, semiaride și uscat-subumede. Acest fenomen apare din cauza creșterii temperaturii globale și nu este sănătos pentru viața umană și cea a animalelor.

„Deșertificare înseamnă degradarea terenului în zone aride, semiaride și uscat-subumede, cauzată de diverși factori, incluzând excesivitățile climatice și activitățile umane. Deșertificarea poate conduce la probleme de sănătate, cauzate de praful antrenat de vânt, și la un declin al biodiversității. Secetele prelungite și repetate fac parte din excesivitățile climatice premergătoare procesului de deșertificare. Deșertificarea este o formă de degradare a terenurilor în zonele uscate. Termenul este folosit pentru a descrie procesele legate de activitatea umană și de climă, care duc la probleme ce afectează zonele aride. De exemplu, reducerea producției de alimente, infertilitatea solului, scăderea rezilienței naturale a terenurilor și reducerea calității apei”, declară conf. univ. dr. Filipov Feodor, USV Iași.

stirilebzi.ro

Părintele Constantin Necula: „Fiţi întotdeauna de partea lui Hristos!”

Stirile PROTV

Occidentul a dat undă verde Ucrainei să atace Rusia. Zelenski a primit ce își dorea

Cele mai vulnerabile soluri din România se regăsesc în Câmpia Olteniei, Dobrogea, local în Podișul Bârladului, Câmpia colinară a Jijiei, Câmpia de Vest și Câmpia Careiului.

„Zonele din România cu vulnerabilitate mare la secete severe premergătoare procesului de deșertificare sunt cele cu soluri nisipoase, soluri halomorfe sau sărăturate, solurile erodate. Aceste soluri se găsesc răspândite în Câmpia Olteniei, Dobrogea, local în Podișul Bârladului, Câmpia colinară a Jijiei, Câmpia de Vest, Câmpia Careiului, iar insular în zonele de luncă și pe terenurile moderat și puternic înclinate”, adaugă conf. univ. dr. Filipov Feodor, USV Iași.

Iată cum poate fi diminuat fenomenul

Conf. univ. dr. Filipov Feodor prezintă soluțiile prin care efectele negative ale secetelor severe pot fi diminuate.

„Efectele negative ale secetelor severe pot fi diminuate prin evitarea degradării amenajărilor de prevenire a eroziunii solului prin vânt, pe soluri nisipoase, eroziunii hidrice de suprafață de pe terenurile în pantă și a celei de adâncime sau liniare. Prin elaborarea și amenajarea terenurilor cu lucrări antierozionale, perdele de protecție, lucrări care să favorizeze reținerea apei din topirea zăpezii, lucrări agrotehnice specifice terenurilor înclinate, sortimentul de plante adaptate condițiilor locale de clima și sol etc.

Prin întreținerea, refacerea, modernizarea și completarea amenajărilor cu sisteme de irigație asociate cu cele de desecare drenaj, prin cultivarea terenurilor agricole cu cele mai potrivite specii de plante tolerante la salinitate și a celor care pot valorifica solurile erodate și slab productive,  precum și a celor care se pretează pentru soluri nisipoase. Efectele negative mai pot fi combătute prin adaptarea și perfecționarea continuă a tehnologiilor agricole și adaptare la noile soluții și posibilități oferite de știință, susținerea financiară a exploatațiilor agricole din zonele secetoase”, adaugă conf. univ. dr. Filipov Feodor, USV Iași.

Efectele negative ale fenomenelor climatice extreme pot fi combătute chiar și de instituțiile de învățământ superior din domeniul agricol.

„Instituțiile de învățământ superior din domeniul agricol pot contribui la diminuarea efectelor negative ale fenomenelor climatice extreme prin elaborarea celor mai potrivite moduri de exploatare a resurselor de sol, prin tehnologii agricole diferențiate în funcție de severitatea factorilor limitativi care se manifestă pe terenurile agricole. Măsurile de ameliorare a solurilor degradate, tehnologiile cele mai potrivite de cultivare a plantelor se pot stabili în urma unor cercetări multidisciplinare în zonele de interes”, mai spune conf. univ. dr. Filipov Feodor, USV Iași, în legătură cu fenomenul îngrijorător al deșertificării.