Un nou tip de concediu în România, fără acte medicale! Zilele se acordă celor care suferă de epuizare profesională

Angajații din România ar putea beneficia, în premieră, de concediu plătit pentru epuizare profesională, fără certificat medical, potrivit unui proiect de lege depus în Parlament.

Concediu de refacere profesională, o premieră în legislația muncii din România

Angajații din România ar putea avea acces, pentru prima dată, la un concediu plătit pentru epuizare profesională, fără a fi necesară prezentarea unui certificat medical. Măsura este inclusă într-un proiect de lege depus în Parlament la finalul anului 2025 și vizează recunoașterea burnout-ului ca problemă strict profesională, nu medicală.

Inițiativa legislativă aparține senatorului Uniunii Salvați România (USR) Irineu Darău, actual ministru al Economiei, și este susținută în Senat de Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă. Proiectul de lege stabilește explicit că epuizarea profesională nu reprezintă o afecțiune medicală și, prin urmare, nu necesită concediu medical.

„Epuizarea profesională se referă exclusiv la fenomene apărute în context ocupațional (…) fără a constitui o afecțiune medicală”, se arată în textul proiectului.

Definiția preia formularea Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit căreia burnout-ul este rezultatul stresului profesional cronic gestionat ineficient și se manifestă prin oboseală persistentă, detașare față de activitatea profesională și scăderea performanței la locul de muncă.

Această delimitare clară între problemă profesională și boală face posibilă introducerea unui concediu fără documente medicale, abordarea fiind una de prevenție și organizare a muncii, nu de diagnostic și tratament.

Obligații clare pentru angajatori privind prevenirea burnout-ului

Proiectul de lege aduce și obligații explicite pentru angajatori, autorii arătând că legislația actuală tratează superficial riscurile psihosociale și nu reglementează distinct epuizarea profesională. Noua lege ar impune tuturor angajatorilor să informeze anual salariații cu privire la riscurile de burnout și să includă aceste riscuri în evaluarea generală a securității și sănătății în muncă.

Pentru companiile cu peste 50 de angajați, obligațiile sunt mai extinse. Acestea ar trebui să realizeze evaluări dedicate riscurilor psihosociale, să elaboreze anual un plan de prevenire a epuizării profesionale și să creeze un mecanism intern, confidențial, prin care angajații pot semnala suprasolicitarea fără teama unor sancțiuni sau repercusiuni.

„În lipsa unui cadru legal care să reglementeze explicit fenomenul, măsurile de prevenire depind exclusiv de inițiative voluntare ale angajatorilor”, se mai arată în documentul legislativ.

Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului este introducerea concediului plătit pentru refacere profesională. Acesta ar fi opțional pentru angajatori și ar putea fi stabilit prin regulament intern sau contract colectiv de muncă. Zilele libere ar urma să fie acordate la cererea angajatului, fără justificări medicale.

„Angajatorii pot institui un număr anual de zile lucrătoare de concediu plătit pentru refacere profesională, ce pot fi acordate la cerere, fără justificări medicale”, prevede proiectul.

Scopul declarat este prevenirea situațiilor în care epuizarea profesională duce la concedii medicale prelungite sau chiar la ieșirea din câmpul muncii. În plus, angajații ar avea dreptul să solicite discuții formale privind volumul de muncă sau reorganizarea sarcinilor, fără riscul unor consecințe negative.

Legea permite și accesul voluntar la sprijin psiho-emoțional profesional, inclusiv consiliere psihologică, costurile putând fi suportate de angajator. Dacă proiectul va fi adoptat, Ministerul Muncii va avea la dispoziție 180 de zile pentru elaborarea unui ghid național de prevenire a epuizării profesionale, iar angajatorii vor beneficia de un termen de 12 luni pentru conformare.