Eveniment-Social

Un primar din Iași face asta de 20 ani, chiar în Ajun de Anul Nou! Toți locuitorii rămân impresionați de gestul bărbatului (GALERIE FOTO EXCLUSIV)

Publicat: 31 dec. 2020
Mascați la urat în Ajun de Anul Nou în județul Iași
Uitate printre dealuri, satele comunei Coarnele Caprei, ca multe alte sate risipite prin județ, păstrează încă multe valori ale patrimoniului nostru cultural imaterial, între care și cele din timpul Sărbătorilor de Iarnă. Primarul Mihai Țibucanu, de peste 20 de ani, coordonează toate jocurile cu măști de Anul Nou din comună

Un primar din Iași se implică în așa ceva de peste 20 de ani! Bărbatul face toate acestea chiar în Ajun de Anul Nou. Toți localnicii sunt impresionați și marcați de ceea ce se întâmplă în această zi specială. Tradițiile și obiceiurile sunt păstrate, de peste 2.000 de ani, într-o localitate de la capătul județului Iași. Este vorba despre comuna Coarnele Caprei și despre primarul Mihai Țibucanu

Gest special făcut de un primar din județul Iași care, în Ajun de Anul Nou, prin ceea ce face, impresionează întreaga comunitate locală. În prim-plan sunt tradițiile și obiceiurile păstrate, de peste 2.000 de ani, într-o localitate de la capătul județului Iași. Este vorba despre comuna Coarnele Caprei, condusă de primarul Mihai Țibucanu.

Sărbători de Iarnă la Coarnele Caprei! Tradiții și obiceiuri, păstrate de peste 2.000 de ani

Uitate printre dealuri, satele comunei Coarnele Caprei, ca multe alte sate risipite prin județ, păstrează încă multe valori ale patrimoniului nostru cultural imaterial, între care și cele din timpul Sărbătorilor de Iarnă. An de an, chiar în Ajun de Anul Nou, și 3 zile după, gospodarii și tinerii din satele comunei participă activ la jocurile cu măști, specifice perioadei. Toate acestea ne vorbesc despre renașterea timpului, despre Anul Vechi și Anul Nou, despre moartea primului și nașterea celuilalt, despre renașterea naturii.

„Obiceiuri păstrate de peste 2.000 de ani, din Antichitatea grecească, tracică și romană, jocurile cu măști ale românilor au îmbrăcat forme românești de exprimare (capra, țurca, cerbul, ursul, căiuții etc.), în care se regăsesc atât elementele ancestrale (sacrificare regelui Saturnaliilor), cât și credințe noi (venerarea moșilor și strămoșilor, fertilitatea noului an etc.)”, amintește conf. univ. dr. Vasile Cotiugă, Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași.

Istoricul și arheologul Cotiugă, în ultimii ani, străbate comunele județului Iași pentru a pune în valoare tradiții, obiceiuri, vestigii istorice, sit-uri arheologice.

„Ursul” din Coarnele Caprei este un alai condus de Mihai Țibucanu. Acestor alaiuri, fiecare cu oamenii și jocul său, li se adaugă „Ceata mare a Mascaților”, care-i reprezintă pe străbuni

În prim-planul acestora, vedeta este „Ursul” din Coarnele Caprei, un alai condus de Mihai Țibucanu. Acestor alaiuri, fiecare cu oamenii și jocul său, li se adaugă „Ceata mare a Mascaților”, care-i reprezintă pe străbuni.

„Și cei din Coarnele Caprei păstrează și duc mai departe tradiția caprei, «Capra din Aramă», alai condus de Ionel Nigarta; a ursului, «Ursul» din Coarnele Caprei fiind un alai condus de primarul Mihai Țibucanu; a căiuților, «Căiuții din Petroșica/Căluțul Balan», alai condus de Constantin Plugărașu, a berbecului «Berbecii din Aramă». Acestor alaiuri, fiecare cu oamenii și jocul său, li se adaugă ceata mare a «Mascaților», care-i reprezintă pe străbuni, dar și Anul Vechi, care se duce. Și pentru că trebuie alungat, toți mascații poartă la brâu tălăngi grele, din care se sună permanent pentru alungarea Anului Vechi”, mai scoate în evidență conf. univ. dr. Vasile Cotiugă.

Acestor alaiuri străvechi li se alătură și jocurile cu măști culte, de tipul „Banda lui Bujor” sau „Irozii”, ultima, o creație cultică a învățătorilor din secolul al XIX-lea

Acestor alaiuri străvechi li se alătură și jocurile cu măști culte, de tipul „Banda lui Bujor” sau „Irozii”, ultima, o creație cultică a învățătorilor din secolul al XIX-lea, care marchează Nașterea Mântuitorului. Toate acestea se desfășoară an de an, pe ulițele satului, începând cu ziua de ajun a Anului Nou, când toți sătenii participă, cu mic, cu mare, la această sărbătoare comună.

„Cu toții păstrăm și ducem mai departe tradițiile noastre strămoșești, și cele de peste an, dar mai ales cele de Anul Nou, când lăsăm în urmă cele rele și sperăm la cele bune, ale anului ce are să vie! Și avem ce lăsa în urmă (această pandemie, care ne-a pus la grea încercare), sperând la un an și cu bucurii și sănătate”, a spus primarul Mihai Țibucanu, cel care de peste 20 de ani coordonează toate jocurile cu măști de Anul Nou din comună.

Dansul mascaților are origini pre-creștine, când avusese funcții rituale, și reprezintă lupta dintre bine și rău

Mascații sunt membrii unei cete de urători, deghizați și mascați, ce umblă din casă în casă, cântând, recitând, jucând și făcând gazdelor urări pentru noul an. Dansul mascaților are origini pre-creștine, când avusese funcții rituale, și reprezintă lupta dintre bine și rău. Măștile sunt fabricate din pânză, blană și piei de animale, lemn, coarne și este împodobită cu panglici multicolore, bucăți de sticlă colorată, oglinzi. În Ruginoasa, județul Iași, măștile sunt gros căptușite pentru a rezista loviturilor în tradiționala „Bătaie de la Ruginoasa”.





Adauga un comentariu