Un reprezentant CMNM Iași a relatat despre tradițiile populare ce țin de venirea primăverii, simbolul și rolul mărțișoarelor, dar și despre obiceiurile vechi pe care românii le-au păstrat în această perioadă, în Studioul BZI LIVE – FOTO/ VIDEO

Luni, chiar de 1 martie 2021, la ora 15.00 a fost programată o ediţie BZI LIVE specială legată de sărbătoarea mărţişorului şi a tradiţiilor populare ce ţin de venirea primăverii alături de muzeograful Ovidiu Focşa, Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” (CMNM) Iaşi. Astfel, despre simbolul şi rolul mărţişoarelor, alte obiceiuri vechi pe care le-au păstrat romanii în această perioadă s-a mai dialogat alături de specialistul Ovidiu Focşa!

Ziua de 1 Martie aduce cu ea un frumos obicei de primăvară numit mărțișor

Ziua de 1 Martie aduce cu ea un frumos obicei de primăvară numit mărțișor. Mărțișorul este reprezentat fizic de un obiect micuț legat cu două fire împletite, înnodate, alb și roșu, care semnifică lupta vieții asupra morții, a sănătății împotriva bolii. De asemenea mărțișorul este considerat un talisman al norocului, al bunăstării și al prețuirii. Se obișnuiește ca bărbații să ofere doamnelor și domnișoarelor din viața lor mărțișoare, în semn de respect și admirație.
Scopul legării sau punerii mărțișorului este de a avea noroc în decursul anului, de a fi sănătos și curat ca argintul odată cu venirea primăverii

De asemenea, mărțișorul este considerat un simbol al primăverii, al revenirii la viață a naturii și a tot ce o înconjoară. Mărțișorul este purtat la vedere timp de aproximativ două săptămâni sau toată lună martie, pentru că aduce optimism și credință.

Legenda mărțișorului și originea obiceiului de mărțișor, ce semnifică mărțișorul

Ziua de mărțișor aduce cu ea două frumoase legende care circulă și astăzi în spațiul public. Aceste legende dezvăluie modul în care au apărut primii vestitori ai primăverii și cum apariția acestora este legată de culorile mărțișorului – roșu și alb. Prima legendă ne dezvăluie că Soarele, pus de Dumnezeu să lumineze și să încălzească pământul, a fost furat de un zmeu timp de trei anotimpuri, până iarna. Atunci un viteaz l-a înfruntat pe zmeu și a eliberat Soarele. Eroul nostru a fost rănit în luptă și sângele i s-a scurs pe zăpada albă. După ce zăpada s-a topit, în acel loc au răsărit ghiocei, vestitori ai primăverii.

A doua legendă ne spune că Primăvara, aflată la plimbare la marginea unui păduri, a zărit un ghiocel pe care a vrut să-l ajute să crească, îndepărtând zăpada din jurul lui

A doua legendă ne spune că Primăvara, aflată la plimbare la marginea unui păduri, a zărit un ghiocel pe care a vrut să-l ajute să crească, îndepărtând zăpada din jurul lui. Pentru acest lucru Primăvara a fost pedepsită de Iarna rea și necruțătoare, care a trimis ger și zăpadă, astfel că ghiocelul a înghețat. Dorind să-i țină de cald cu ajutorul mâinilor, primăvara s-a rănit la un deget și câteva picături din sângele acesteia s-au scurs peste ghiocel și peste zăpada din jurul lui. Ghiocelul a revenit astfel la viață, iar Primăvara a învins Iarna.
În tradiția populară se spune că firul mărțișorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte

Astfel, în plan simbolic, firul mărțișorului este firul anului, al tuturor zilelor de peste an. Baba Dochia umblând cu oile prin pădure, torcea lână din furcă și, găsind o pară, i-a făcut bortă, legând-o cu un fir de ață. Asta a fost la 1 martie și de atunci s-a lățit obiceiul. Despre tradiția mărțișorului nu se cunoaște exact când a apărut, dar se estimează că este veche de sute de ani. Fiind un obicei atât de frumos a fost însă împrumutat și de vecinii noștri bulgari și moldoveni.

Obiceiuri și tradiții de mărțișor în funcție de zonele geografice ale țării

În prima zi a primăverii, de mărțișor, în unele zone din țară există obiceiul conform căruia părinții leagă la gâtul său la mâna copiilor câte un bănuț de argint, ori de aur. Acest talisman este însoțit bineînțeles de două fire răsucite, din mătase albă și roșie. În acest mod copiii vor fi feriți de razele arzătoare ale soarelui în timpul verii. Unii copii vor purta mărțișorul 12 zile la gât, apoi îl vor lega de ramura unui pom tânăr. Dacă pomului îi merge bine (înflorește, înverzește, face fructe) se crede că și copilului îi va merge bine. Alți copii vor purta mărțișorul până când vor vedea prima dată un pom înflorit și abia atunci îl lasă pe ramurile pomului.
Se leagă copiilor ață roșie cu alb și cu bani la gât, păstrându-le până când vin berzele, și atunci zic: Na-ți negrețele și dă-mi albețele!

În alte zone se obișnuiește că mamele tinere să-și pună la gât un bănuț de argint. Bănuțul este tras prin brânză înainte de a fi purtat, ca să fie albe ca brânza și atârnat de un fir roșu pentru a se păstra rumene la față. Bănuțul este purtat până când vor înflori cireșii, când va fi agățat de ramurile acestora pentru a fi frumoase și sănătoase că florile de cireș.

Cât timp se poartă mărțișorul și unde se pune

În zilele noastre mărțișorul primit în dar de la o persoană dragă se poartă toată lună martie, după care se pune într-un pom înflorit, pom roditor.

De asemenea, există credința că dacă îți vei pune o dorință atunci când vei agăța mărțișorul de ramurile pomului, aceasta se va îndeplini. La începutul lunii aprilie, prin orașe, se pot observa mulți pomi care sunt împodobiți de șnururile mărțișoarelor agățate, semn că tradițiile și obiceiurile sunt încă vii și păstrate de mulți dintre noi. În zona Transilvaniei există obiceiul ca mărțișoarele purtate să fie agățate pe la uși și fereşte pentru ca norocul să intre în casă, iar ghinionul să fugă și să lase loc binelui.