Un tablou de Nicolae Grigorescu, evaluat la doar 3,50 lei la un muzeu din Ploiești. Ministrul Culturii spune că eroarea va fi corectată

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Un tablou semnat de Nicolae Grigorescu, aflat în patrimoniul Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești, figurează în evidențele contabile cu o valoare de numai 3,50 lei. Suma provine dintr-o evaluare veche, făcută în perioada comunistă, și din transformarea ulterioară a valorilor contabile. Conducerea muzeului invocă lipsa fondurilor pentru reevaluarea colecției, în timp ce ministrul Culturii, Ioana Ciocan, susține că situația reprezintă o eroare care trebuie corectată.

Cum a ajuns tabloul să valoreze 3 lei și 50 de bani în acte

Lucrarea, intitulată „Peisaj”, a fost realizată de Nicolae Grigorescu, unul dintre cei mai importanți pictori români. Deși în documentele muzeului apare cu o valoare de doar 3,50 lei, aceasta nu reprezintă o estimare actuală a prețului tabloului pe piața de artă, ci o sumă contabilă rămasă dintr-o evaluare mai veche.

Directorul Muzeului Județean de Artă Prahova, Florin Sicoe, a explicat că pictura fusese înregistrată în perioada comunistă la valoarea de 35.000 de lei. La acea vreme, suma avea o putere de cumpărare considerabilă.

„Povestea începe în perioada comunistă, când tabloul era cu valoarea de inventat, de 35.000 lei. Faceți socoteala, în 1989, ce însemnau 35.000 lei? Era prețul unui apartament sau unei jumătăți de Dacie. Deci nu era o sumă mică”, a declarat directorul muzeului.

După 1989, inflația a afectat puternic valoarea banilor, iar în 2005 a fost aplicată denominarea leului, prin eliminarea a patru zerouri din valorile exprimate în moneda veche. Astfel, cei 35.000 de lei au devenit 3,50 lei în evidențele contabile.

Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a descris situația drept o eroare umană și a anunțat că aceasta trebuie îndreptată.

„Este o eroare. Bineînțeles că este o eroare. Bineînțeles că acel Grigorescu a fost evaluat bine la 35.000 de lei, o sumă foarte bună pe vremea dictatorului Nicolae Ceaușescu. Evident că atunci când s-au tăiat, în 2005, toate acele zerouri dintr-o eroare s-a ajuns la această această sumă”, a declarat Ioana Ciocan.

Ministrul a precizat că a discutat cu directorul instituției, deși muzeul se află în subordinea Consiliului Județean Prahova, nu a Ministerului Culturii.

„Așa că eu mi-am făcut datoria astăzi – chiar dacă Muzeul de Artă din Prahova nu este în subordinea Ministrului Culturii, este la Consiliul județean – să-l sun pe domnul director și să-i spun că îl înțeleg. Pentru că îi înțeleg pe toți, sunt niște oameni care cu niște resurse extrem de limitate, poate cu un computer vechi, au mutat o virgulă. Da, bineînțeles că este o tragedie că în acte o lucrare apare cu 3,5 lei. Bineînțeles că este o eroare umană, bineînțeles că va fi corectată”, a mai spus aceasta.

Cât ar putea valora, de fapt, pictura

Valoarea din contabilitate nu reflectă neapărat prețul pe care lucrarea l-ar putea obține pe piața de artă. Potrivit unei estimări prezentate de reprezentanta casei de licitații Artmark, Ioana Ciocoiu, tabloul ar putea valora între 20.000 și 30.000 de euro. Estimarea nu înlocuiește însă o expertiză oficială a operei.

„În evaluarea bunurilor culturale, de obicei folosim abordarea prin piață, adică folosim o metodă comparativă, luând lucrări similare ca tehnică, perioadă, dimensiuni. Pentru lucrarea în discuție ar fi undeva între 20.000 și 30.000 euro”, a explicat Ioana Ciocoiu.

Diferența dintre suma din acte și valoarea estimată poate avea consecințe inclusiv în cazul unor incidente care afectează patrimoniul.

„În cazul unor daune materiale, furt, inundații, incendii, asiguratorul despăgubește proprietarul la valoarea înregistrată”, a avertizat reprezentanta Artmark.

Situația nu este singulară. Potrivit conducerii muzeului, zeci de lucrări semnate de Nicolae Grigorescu și alte picturi din colecție au nevoie de expertizare și reevaluare. Din aproximativ 50 de tablouri atribuite artistului, între 35 și 40 ar trebui să treacă prin acest proces.

Un exemplu evidențiat într-un raport al Camerei de Conturi Prahova este tabloul „Peisaj cu bordei”, realizat de același pictor și evaluat în 2011 la 868.575 de lei. Diferența dintre cele două valori din inventar arată cât de mult pot varia evidențele contabile atunci când operele nu sunt reevaluate în mod corespunzător.

Muzeul invocă lipsa banilor pentru expertize

Conducerea instituției afirmă că ultimele evaluări au fost realizate în 2017. De atunci, muzeul nu a mai avut fonduri suficiente pentru continuarea procedurilor, în condițiile în care expertizarea operelor de artă presupune cheltuieli importante.

Florin Sicoe a explicat că tariful unei expertize poate reprezenta între 5% și 10% din valoarea lucrării. În cazul unui tablou evaluat la aproximativ 400.000 de euro, costurile ar putea ajunge la 20.000-40.000 de euro.

„Expertiza costă între 5% și 10% din valoarea lucrării. De unde poate plăti muzeul pentru câteva sute de lucrări? Face socoteala cât ar însemna, noi având un buget de 500.000 de mii de euro pe an, salarii și utilități. După 2017 am mai avut bani să facem evaluări și expertiză”, a declarat directorul muzeului.

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a precizat că instituția așteaptă o estimare clară a costurilor înainte de a decide dacă poate aloca bani pentru reevaluarea patrimoniului.

„Muzeul de Artă încă nu a venit cu o ofertă clară ce înseamnă această activitate. Când o să vină și o să avem o imagine în funcție de asta vedem și prevederile bugetare. Astăzi, având în vedere contextul, în contextul economic, e o problemă până la sfârșitul anului”, a afirmat președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu.

Camera de Conturi Prahova a recomandat reevaluarea treptată a bunurilor culturale, în funcție de fondurile disponibile, și a stabilit termenul de 31 martie 2027 pentru aplicarea recomandărilor.

Ministrul Culturii a mai anunțat că îi va propune directorului muzeului să expună tabloul, pentru a atrage mai mulți vizitatori.

„Am să-l sun mâine pe domnul director și am să-l încurajez să îl expună, așadar să atragă mai mulți vizitatori cu resurse minime. (…) Este superb, este absolut superb, toate lucrările de Nicolae Grigorescu sunt absolut superbe. Trebuie să mărturisesc că sunt absolut îndrăgostită de pictorul nostru național”, a declarat Ioana Ciocan.

Potrivit ministrului, instituțiile publice au obligația de a reevalua bunurile culturale mobile o dată la zece ani. Evaluările pot fi realizate de experți acreditați de Ministerul Culturii sau de evaluatori autorizați ANEVAR.