Ungaria investighează lovitura de stat din România

Semnalul acestui eveniment în viața internațională, în general, dar și în relația statului nostru cu Ungaria, în special, ne este dat de jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob, pe site-ul său, Inpolitics. Informația, deși are un caracter senzațional, este cât se poate de reală și de serioasă în ceea ce privește abordarea pe care statul vecin o are față de un eveniment major petrecut în România la sfârșitul lui 2024.

Un important grup de reflecție și analize, care acționează la nivelul Uniunii Europene, dar este dirijat de Budapesta, promite o investigație amplă și cu concluzii pe măsură în ceea ce privește lovitura de stat din România.

Aparent, ar putea fi un motiv de scandal. Aparent, partizanii lui Nicușor Dan, precum și ai celorlalte personaje care au pus umărul la anularea alegerilor din 6 decembrie 2024, ar fi în drept să se întrebe de unde până unde Ungaria ajunge să se implice într-o dispută internă din România și dacă nu cumva aceasta constituie un atentat la siguranța națională. Dar numai aparent. Și voi explica de ce.

Nu poate fi pus semnul identității între politica oficială a statului maghiar, condus de Viktor Orbán, și acest demers pe care îl anunță un grup de reflecție și de analiză, care acționează la nivelul Uniunii Europene, chiar dacă el vizează astfel, în mod indirect, situația care a fost generată în România la sfârșitul lui 2024.

De fapt, grupul de reflecție strânge informații și face raționamente care se circumscriu presiunilor exercitate de oficialii Uniunii Europene asupra statelor membre, pentru a conserva „valorile progresismului și ale globalismului” și pentru a nu permite niciunui stat membru derapaje din acest punct de vedere.

Pentru Ungaria, studiul reprezintă o oportunitate, întrucât, în perioada imediat următoare, acolo au loc alegeri, iar supremația politică a Fidesz-ului, partidul condus cu multă siguranță până în prezent de Viktor Orbán, este pusă sub semnul întrebării de către oficialii UE, care încearcă în prezent, din răsputeri, după modelul utilizat în România, să influențeze scorul electoral de la Budapesta.

În acest context, este analizat cu titlul de exemplu — și este un exemplu cât se poate de nimerit — modul în care autorități ale Uniunii Europene au acționat în România pentru a încuraja, pentru a determina și pentru a motiva anularea alegerilor din 6 decembrie 2024, eveniment pe care istoricii de azi și de mâine îl taxează drept o lovitură de stat, care a anulat cu brutalitate și cinism votul legitim, democratic și constituțional al românilor, dreptul inalienabil al acestora de a-și promova, prin alegeri democratice, conducătorii.

Ni se promite, în scurt timp, un rezultat. Și, personal, nu am nici cea mai mică îndoială că vom avea parte de concluzii cât se poate de interesante și relevante, referitoare nu numai la interferențele Uniunii Europene în procesul electoral din Ungaria, ci și în ceea ce privește România, unde devine din ce în ce mai evident că nu Federația Rusă a acționat decisiv în timpul alegerilor, ci alte forțe, unele extrem de importante, fiind generate chiar de la nivelul de vârf al Uniunii Europene.