Ungaria s-a opus, prin veto, ajutorului UE în valoare de 18 miliarde de euro pentru Ucraina

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Ungaria s-a opus marţi prin veto pachetului în valoare de 18 miliarde de euro sub formă de ajutor macrofinanciar pentru Ucraina pentru anul 2023 propus de Comisia Europeană, transmite Agerpres care citează EFE. Gestul vine după ce Comisia Europeană a recomandat înghețarea a peste 13 miliarde de euro din fondurile UE pentru Ungaria.

Uniunea Europeană va căuta o soluţie cu sprijinul celorlalte 26 de state din blocul comunitar pentru a canaliza asistenţa financiară către Kiev.

”Nu am putut adopta pachetul, dar nu ne descurajăm. Ambiţia noastră continuă să fie să începem să trimitem ajutorul Ucrainei la începutul lui ianuarie” 2023, a declarat ministrul finanţelor ceh, Zbynek Stanjura, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, la încheierea unei scurte dezbateri pe această temă care a avut loc la reuniunea miniştrilor europeni de resort (ECOFIN), la Bruxelles.

Opoziţia Ungariei, singurul din cei 27 de membri ai UE care respinge acest ajutor, se produce în contextul negocierii altor dosare care afectează Budapesta: aprobarea planului de recuperare pentru ţara central-europeană şi îngheţarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept.

În vederea acestei reuniuni, negocierea acestor propuneri a fost gândită ca un „pachet” comun care includea şi directiva de introducere a impozitării pe profit a multinaţionalelor cu minimum 15% în UE, blocată şi ea unilateral de către Ungaria, cu perspectiva de a decide asupra tuturor punctelor de pe agendă.

Totuşi, miniştrii au decis să scoată de pe agendă propunerea de a îngheţa 7,5 miliarde de euro în fonduri de coeziune pentru Ungaria şi directiva privind impozitul pe profit pentru multinaţionale, însă au menţinut punctele referitoare la planul de recuperare, care i-ar da Ungariei dreptul să primească 5,8 miliarde de euro, şi la ajutorul pentru Ucraina.

Propunerea Bruxellesului pentru acest ultim punct era să folosească marja bugetului multianual al UE pentru a emite datorii şi a obţine finanţare pe pieţe pentru a acorda împrumuturi Ucrainei, pentru care a fost necesar sprijinul unanim al celor 27 de state membre, dat fiind că măsura afecta bugetul comunitar.