Ursula von der Leyen spune că locul Bosniei-Herțegovinei este în interiorul Uniunii Europene

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Bosnia-Herţegovina are o perspectivă europeană în cazul în care va implementa reformele aşteptate, a declarat miercuri la Sarajevo preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de agențiile HINA și Agerpres.

Preşedinta executivului european şi-a încheiat turneul în state din Balcanii de vest în Bosnia, unde s-a întâlnit, separat, cu membrii preşedinţiei Denis Becirovic şi Zeljka Cvijanovic, precum şi cu preşedinta consiliului de miniştri, prim-ministrul Borjana Kristo.

Viitorul Bosniei-Herţegovina este în Uniunea Europeană, a subliniat von der Leyen în faţa presei după convorbiri, adăugând că UE susţine ferm calea europeană pentru această ţară.

Bosnia-Herţegovina a primit statutul de ţară candidată la UE la sfârşitul anului trecut

Bosnia-Herţegovina a primit statutul de ţară candidată la UE la sfârşitul anului trecut, după o aşteptare de şase ani, iar oficiali bosniaci speră ca începerea negocierilor de aderare să poată fi aprobată înainte de sfârşitul anului în curs, în pofida disputelor interne care au încetinit reformele.

Camera reprezentanţilor a parlamentului bosniac a adoptat marţi o rezoluţie în care cere organismelor UE să lanseze negocierile de aderare. Acum, Bruxelles-ul se aşteaptă ca Bosnia să facă progrese importante în implementarea a 14 reforme, a notat miercuri Ursula von der Leyen, insistând că Sarajevo nu trebuie să permită niciun regres, mai ales în ce priveşte statul de drept şi reformele fundamentale.

Șefa Comisiei Europene amintește de fondurile comunitare alocate Balcanilor de Vest

Noul plan de creştere în valoare de 6 miliarde de euro pentru Balcanii de vest, anunţat luni, este cea mai bună dovadă a sprijinului clar al UE pentru întreaga regiune, dar alocarea acestor fonduri depinde de implementarea reformelor, cum depinde şi de cât va continua să dispună Oficiul Înaltului reprezentant de puteri executive în Bosnia, a notat ea.

De la sfârşitul războiului intercomunitar din anii 1990, Bosnia este divizată în două entităţi, Republika Srpska şi Federaţia Croato-Musulmană, unite prin instituţii centrale slabe. Înaltul Reprezentant, mandatat să vegheze la respectarea Acordului de Pace de la Dayton (SUA, 1995), dispune de puteri discreţionare care îi permit să anuleze sau să impună legi şi să demită aleşi.

În iulie, preşedintele Republicii Srpska (RS), Milorad Dodik, a promulgat o lege care respinge autoritatea Înaltului Reprezentant internaţional, în prezent germanul Christian Schmidt, în entitatea sârbă a Bosniei; în septembrie, Dodik a fost inculpat de un tribunal din Sarajevo pentru respingerea autorităţii acestuia.

Prim-ministrul bosniac a asigurat la rândul său miercuri că autorităţile bosniace sunt angajate la nivel maxim în direcţia reformelor, progresele fiind vizibile, iar problemele pot fi soluţionate prin dialog întrucât integrarea europeană este un interes comun, asupra căruia există consens.

Borjana Kristo şi-a exprimat speranţa ca următorul raport al Comisiei Europene cu privire la progresul ţării sale, aşteptat pe 8 noiembrie, să fie unul pozitiv.