Ursula von der Leyen, vizită oficială în România! Promite securitate Europei, dar românii plătesc nota

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sosește luni, 1 septembrie 2025, în România, într-o vizită oficială la Constanța, în care discursurile despre „unitatea europeană” și „securitatea comună” vor fi la ordinea zilei. Cu toate acestea, în spatele vorbelor despre pace, stabilitate și cooperare UE-NATO, rămâne o realitate tot mai apăsătoare pentru cetățeanul român: politicile promovate de Bruxelles, și susținute cu fermitate de von der Leyen, par să lovească direct în traiul de zi cu zi al populației.

Ursula von der Leyen, vizită oficială în România!

În cadrul întâlnirilor de la Constanța, Ursula von der Leyen va discuta despre consolidarea apărării europene, despre sprijinul necondiționat pentru Ucraina și despre rolul strategic al României în regiunea Mării Negre. Va avea o întâlnire cu președintele Nicușor Dan și ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, în care va vorbi despre „amenințările hibride” și necesitatea „unor investiții comune în securitate”.

„Vizita va include analiza provocărilor de securitate din zona Mării Negre, în special legate de amenințările hibride și maritime, cu scopul de a întări măsurile de prevenire și descurajare”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale. De asemenea, von der Leyen va vizita portul militar Constanța, un punct cheie al infrastructurii strategice din regiune.

Însă, în timp ce la nivel declarativ se vorbește despre apărarea Europei, pentru cetățenii români realitatea arată altfel: în paralel cu aceste angajamente, Comisia Europeană susține măsuri controversate care lovesc direct în stilul de viață al milioane de români.

Unul dintre cele mai discutate subiecte în România rămâne politica energetică promovată la Bruxelles, care cere reducerea drastică a folosirii lemnului de foc – o resursă esențială pentru încălzirea în mediul rural. În peste jumătate din gospodăriile din România, soba pe lemne este singura sursă de căldură. Totuși, potrivit direcției impuse de Comisie, acest tip de combustibil este considerat „poluant” și „ineficient”, iar statele membre sunt presate să elimine treptat această practică.

Cu alte cuvinte, în timp ce se investesc miliarde în armament și infrastructură militară, sute de mii de români riscă să fie lăsați în frig la propriu, în numele unei agende „verzi” care ignoră complet realitatea economică din Estul Europei.

De asemenea, planurile Comisiei Europene, intens promovate de von der Leyen, vizează schimbarea obiceiurilor alimentare ale europenilor. Se cere reducerea consumului de carne, promovarea proteinelor alternative (insecte, înlocuitori vegetali), scumpirea produselor de origine animală și „reformarea agriculturii” în direcția sustenabilității. Pentru o țară ca România, unde zootehnia și agricultura de subzistență sunt încă o realitate, aceste măsuri echivalează cu marginalizarea producătorilor locali și împingerea populației spre un regim alimentar dictat de Bruxelles.

Ucraina – prioritate absolută

În tot acest context, Ursula von der Leyen își va exprima încă o dată sprijinul necondiționat pentru Ucraina. Va reitera că prima linie de apărare a Europei este armata ucraineană, că Uniunea trebuie să ajute financiar Kievul și să grăbească integrarea Ucrainei în blocul comunitar. Cu alte cuvinte, resursele, atenția și eforturile instituțiilor europene se canalizează în afara granițelor Uniunii, în timp ce cetățenii europeni din state ca România resimt din ce în ce mai acut presiunea inflației, taxelor în creștere și politicilor impuse de sus în jos.

„Trebuie să rămânem în alertă, deoarece știm că Vladimir Putin nu s-a schimbat și nu se va schimba. Este un prădător care, în ultimii 25 de ani, a declanșat patru războaie: în Cecenia, în Georgia, în Crimeea și în Ucraina”, a declarat Ursula von der Leyen. Președinta Comisiei Europene a reafirmat importanța menținerii unei atitudini ferme și a măsurilor de descurajare față de regimul de la Moscova.

Vizita Ursulei von der Leyen în România vine într-un moment în care nemulțumirea față de politicile europene este în creștere. Pentru mulți români, promisiunile despre „Europa unită” și „solidaritate” nu mai conving, atâta timp cât ele se traduc, în practică, prin interdicții, taxe, renunțări și presiuni economice.

În timp ce Bruxelles-ul finanțează războiul și cere mai mult armament, în gospodăriile din România oamenii sunt îndemnați să renunțe la sobă, la carne și la modurile tradiționale de trai. Vizita de la Constanța este, din acest punct de vedere, încă o demonstrație de decalaj între discursul politic european și nevoile reale ale oamenilor care trăiesc în țările de la marginea Uniunii.