Val de proteste în Serbia contra președintelui Vucic: „Ceea ce vedem pe străzi este punctul culminant al acestei nemulţumiri”

Serbia cunoaşte în aceste zile o „explozie de proteste” cetăţeneşti care, declanşate de atacurile armate de la începutul acestei luni, soldate cu 18 morţi, dintre care jumătate copii, canalizează din ce în ce mai mult o nemulţumire generală faţă de preşedintele Aleksandar Vucic, notează agenţia EFE.

Convocaţi de opoziţie sub sloganul „Serbia împotriva violenţei”, zeci de mii de manifestanţi se pregătesc să iasă din nou sâmbătă pe străzile Belgradului, în cel de-al patrulea protest în masă de acest fel în mai puţin de trei săptămâni. Dusan Milenkovic, analist al ONG-ului Centrul pentru Dialog Social şi Iniţiative Regionale, a declarat pentru EFE că atmosfera este una „de mare emoţie, cu un sentiment de nesiguranţă, traumă colectivă şi incertitudine”. Este vorba de o adevărată „explozie de proteste”, subliniază analistul, amintind de manifestaţiile din anul 2000 care au dus la căderea preşedintelui autoritar de atunci, Slobodan Milosevic (1941-2006).

Naim Leo Besiri, un alt analist din Belgrad, de la ONG-ul Institutul pentru Afaceri Europene, evidenţiază de asemenea impactul emoţional ca fiind un factor-cheie în reacţia puternică din stradă. Cetăţenii îşi exprimă ca niciodată „o mare nemulţumire şi furie” faţă de autorităţi, pe care le acuză că pun botniţă criticilor şi opozanţilor.

„Ceea ce vedem pe străzi este punctul culminant al acestei nemulţumiri”, spune el.

Reproșul protestatarilor

Manifestanţii îl acuză pe Vucic şi pe Partidul Progresist Sârb (SNS), aflat la putere din 2012, că exercită într-o manieră autoritară un control strict asupra întregii ţări, în special asupra mass-media. Ei critică, de asemenea, conţinutul violent şi mesajele de ură pe care le propagă posturile de televiziune de mare audienţă apropiate de guvern, prin intermediul programelor şi al talk-show-urilor.

SNS a convocat un mare miting la Belgrad în această după-amiază în sprijinul preşedintelui. Besiri recunoaşte că, de la venirea la putere a lui Vucic, nivelul de trai al sârbilor s-a îmbunătăţit, însă, în acelaşi timp, libertăţile lor au fost restrânse.

Pe lângă solicitarea unui mai mare pluralism mediatic, opoziţia cere demisia ministrului de interne şi a directorului Agenţiei pentru Informaţii şi Securitate, precum şi retragerea licenţelor unor difuzori şi închiderea unor tabloide.

Milenkovic consideră că strada este singura alternativă a opozanţilor la autoritarismul lui Vucic. „El a creat o situaţie în care, în Serbia, este posibil să se schimbe lucrurile doar în stradă”, spune el.

În ceea ce priveşte actualele proteste, condamnate de autorităţi ca fiind o „politizare a unei tragedii” şi o încercare de a forţa o schimbare a puterii, analistul este uimit de vigoarea lor.

„Pentru prima dată, opoziţia, într-un moment oportun şi cu mult curaj, ia iniţiativa de a articula un sentiment al cetăţenilor”, spune Milenkovic.

Cazul elevului care a ucis mai mulți colegi

Pe 3 mai, un băiat de 13 ani a ucis nouă dintre colegii săi de clasă şi un agent de securitate într-o şcoală din Belgrad şi a rănit un profesor şi cinci elevi, cu arma tatălui său. La mai puţin de 48 de ore mai târziu, un tânăr de 21 de ani a ucis opt persoane şi a rănit alte 14 într-o localitate din centrul Serbiei.

Până acum, societatea sârbă nu a cunoscut astfel de crime în masă şi nediscriminatorii.

Ca reacţie la aceste tragedii, guvernul sârb a anunţat măsuri de restricţionare a permiselor de port-armă, cu scopul de a reduce cu 90% numărul persoanelor care deţin în prezent arme de foc.

Cei care posedă arme de foc fără permis au acum termen până la 8 iunie să le predea fără consecinţe penale.

În mai puţin de două săptămâni de la cele două atacuri, peste 37.000 de arme ilegale şi 1,5 milioane de cartuşe au fost predate în mod voluntar la unităţile de poliţie.