Veste uriașă pentru acești pensionari: primesc 7% în plus la pensie din 1 ianuarie 2026

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Există momente în care o singură linie dintr-un buget poate schimba, în tăcere, felul în care arată luna următoare pentru zeci de mii de oameni. Iar de data asta, totul pornește de la un detaliu trecut prin filtrul Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și de la o dată care revine obsesiv în discuții: 1 ianuarie 2026.

Nu e vorba doar despre „mai mult” sau „mai puțin”, ci despre cine intră, concret, în mecanismul care ridică veniturile și cine rămâne pe loc. Iar în spatele cifrelor se află o listă de beneficiari mai amplă decât pare la prima vedere.

Cine intră în vizorul majorării

Ținta măsurii este clară: pensionarii din Republica Moldova care primesc venituri din sistemul public, în condițiile stabilite de noile prevederi ale BASS pentru 2026. Miza nu e doar o ajustare tehnică, ci una care urmărește să țină pasul cu scumpirile și cu presiunea resimțită în gospodăriile vârstnicilor.

Important: nu sunt vizați doar cei care au avut întreaga carieră în țara vecină. În ecuație intră și persoanele care au lucrat temporar în Republica Moldova, dar au acumulat stagiul necesar de cotizare. Cu alte cuvinte, pentru unii, schimbarea poate veni dintr-o perioadă de muncă de demult, care acum începe să conteze mai mult decât părea la momentul respectiv.

Numărul celor care ar urma să simtă efectul nu e deloc mic: estimările indică peste 665.000 de beneficiari. Iar când o asemenea masă de oameni intră într-o ajustare, efectul se vede în lanț: în facturi, în cumpărături, în tratamente și în ritmul de zi cu zi.

Ce arată bugetul și ce se întâmplă peste Prut

În spatele deciziei stă un buget care, pe hârtie, arată impresionant: aproximativ 51,45 miliarde de lei alocate pentru plata pensiilor și a altor prestații sociale. Documentul pentru 2026 a trecut deja de prima lectură, semn că direcția generală e trasată, iar discuțiile se poartă mai degrabă pe nuanțe și implementare.

De aici vine și tensiunea: când apar bani suplimentari într-un segment sensibil, inevitabil apar și întrebările despre restul măsurilor. Pentru că bugetul nu atinge doar pensiile. Sunt prevăzute și creșteri pentru sprijinul familiilor: indemnizația unică la naștere urcă la 21.886 de lei, iar indemnizația lunară pentru copiii până la doi ani este setată la 1.000 de lei.

Pe lângă plățile directe, proiectul include și ținte pe infrastructura socială: se vorbește despre 2.000 de locuri noi în creșe și despre angajarea a 33 de asistenți parentali profesioniști pentru copiii aflați în dificultate. Fiecare cifră împinge povestea mai departe: nu mai e doar despre „un plus”, ci despre o reconfigurare a felului în care statul își acoperă promisiunile sociale.

„Indexarea” nu e doar un cuvânt tehnic — pentru mulți, e diferența dintre a amâna și a rezolva.

Însă adevărata întrebare rămâne: cât este acel „plus” și pentru cine se confirmă, fără echivoc, din prima zi a lui 2026. Pentru că, discret, aceeași discuție scoate la iveală și un contrast dureros: nu toate pensiile din regiune vor fi tratate la fel la început de an.

De la 1 ianuarie 2026, pensionarii din Republica Moldova vor avea o indexare de 7% a veniturilor, iar, în același timp, în România nu este prevăzută aplicarea unei indexări a pensiilor cu rata inflației la începutul lui 2026, ceea ce înseamnă menținerea nivelului actual al veniturilor pentru seniori.