Vicepremierul Dragoș Anastasiu sperie românii cu „euro la 6 lei” și „șomaj de 40%” ca să justifice austeritatea: „Nu se mai poate ca 6 milioane să plătească pentru 17”

Urmărește BZI pe Google

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a lansat un scenariu alarmist pentru România, invocând spectrul unei crize ca în Grecia, cu euro la 6 lei, șomaj de 30-40% și oprirea fondurilor europene. Totul, pentru a justifica pachetul de măsuri fiscale dur adoptat recent de guvernul Bolojan, care lovește direct în buzunarul românilor.

„Eram ca o mașină cu roțile din față în prăpastie. Dacă nu ieșeam, până pe 8 iulie, cu acest pachet dureros, dar credibil pentru cei care ne dau banii, Comisia Europeană începea demersul de a stopa fondurile europene pentru România, iar agențiile de rating […] ne-ar fi spus foarte repede că suntem neacceptabili pentru investiții”, a declarat Anastasiu.

În traducere: dacă nu acceptăm tăieri, scumpiri și măsuri nepopulare, ni se taie banii de la UE și ajungem în colaps economic. Potrivit lui Anastasiu, în lipsa pachetului fiscal, România ar fi intrat pe o pantă periculoasă, cu „un curs valutar probabil la 6”, iar „șomajul la 30-40%”.

Vicepremierul Dragoș Anastasiu sperie românii: „Nu mai merge așa în statul român”

Vicepremierul, care câștigă 14.000 de lei lunar de la stat, deși este deja milionar în euro din afaceri private, le cere românilor să accepte realitatea austerității: „În perioada 2025–2026 nu se va putea vorbi de o relaxare a măsurilor fiscale.”

Mai mult, a sugerat că anumite cheltuieli publice ar trebui suspendate, făcând trimitere la unele institute sau programe care „studiază Revoluția Română, Levantul, foarte multe lucruri”:

„Poate că mai punem o pauză la ce nu e neapărat necesar. Pensionarii noștri dau din pensiile lor. Sunt tot felul de entități care se ocupă cu o grămadă de lucruri. Poate că ele câteodată sunt bune, dar în acest moment trebuie să ne întrebăm ce e cu adevărat esențial”.

Declarațiile sale au fost completate de o critică dură la adresa sistemului de contribuții sociale din România:

„Au fost foarte multe avantaje pentru tot felul de categorii sociale. N-au plătit CASS – urmașii veteranilor de război, urmașii revoluționarilor. Am înțeles veteranii, am înțeles revoluționarii. Dar, la un moment dat, când statul român suferă, nu se poate ca toate aceste categorii să nu plătească puțini bani la sistemul de sănătate. Nu se poate să avem șase milioane de oameni care plătesc pentru 16-17 milioane. Nu merge, nu funcționează. Trebuie să înțelegem că nu mai merge așa în statul român”.

Pachetul fiscal: mai mult pe umerii cetățeanului

Guvernul a adoptat pe 7 iulie 2025 primul val de măsuri fiscale, cu impact bugetar estimat la 1,1% din PIB în acest an și 3,5% în 2026. Etapa I intră în vigoare la 1 august, etapa a doua de la 1 ianuarie 2026. Măsurile vizează creșteri de taxe, reducerea cheltuielilor și reforme în administrație – dar fără o dezbatere publică reală sau consultare cu sindicatele și patronatele.

„Noi nu am avut timp să începem cu ce doare cel mai tare și să facem totul așezat, în consultare cu sindicatele și cu patronatele. N-a fost timp”, a recunoscut vicepremierul. „Pachetul 2 rezolvă din inechități, pachetul 3, cu atât mai mult. Următoarele pachete se vor concentra pe debirocratizare, eliminarea inechităților.”

Declarațiile alarmiste vin în contextul unui raport recent al agenției de rating Fitch, care avertizează că măsurile fiscale vor pune presiune pe economie, ducând la recesiune și inflație. România rămâne la limita inferioară a ratingului „BBB-”, cu perspectivă negativă – ceea ce înseamnă că o retrogradare nu este exclusă. O nouă evaluare va fi publicată pe 15 august.

În ciuda tonului optimist pe alocuri, Anastasiu a confirmat că și anul 2026 va fi unul al strângerii curelei. Românii trebuie să se pregătească pentru tăieri, creșteri de contribuții și mai puține facilități, în timp ce statul promite, vag, „reforme structurale”.