Zi de doliu pentru România. Zi de PR pentru Guvern! Ce căuta Oana Țoiu la Kiev

În ziua în care România și-a coborât steagurile în bernă pentru doliu național, ministra de Externe Oana Țoiu a preferat să-și îndrepte pașii nu spre o ceremonie solemnă, ci spre capitala Ucrainei. Joi, 7 august, în ziua în care întreaga țară ar fi trebuit să fie în reculegere și respect, oficialul român începea o vizită oficială la Kiev, prima de acest fel din partea unui ministru român de externe de la începutul războiului ruso-ucrainean în 2022.

„Este un semnal clar al solidarității noastre neclintite cu Ucraina”, a transmis Țoiu pe rețeaua X, într-un mesaj care a stârnit reacții aprinse în spațiul public românesc. În timp ce în spitalele din România lipsesc medicamente esențiale, în sate nu mai există medici de familie, iar sistemul educațional este în colaps, guvernul trimite semnale de „solidaritate” în afara granițelor.

Când România e în doliu, guvernul face PR în Ucraina

Ministra a început ziua la spitalul de copii Okhmatdyt din Kiev, o unitate medicală grav afectată de un atac rusesc anul trecut. Acolo, Oana Țoiu s-a arătat emoționată de suferințele micuților pacienți și a vorbit despre „crime de război” și nevoia de justiție internațională. Nu a spus însă nici un cuvânt despre tragediile din spitalele românești, unde copiii mor cu zile din lipsă de tratamente sau infrastructură.

Agenda a inclus și o vizită la așa-numita „Școală a Supereroilor”, un program educațional pentru copiii internați la oncologie în Kiev. Ministra a lăudat eforturile Ucrainei de a oferi speranță și educație copiilor bolnavi, fără să amintească de sutele de școli din România care stau să cadă pe elevi sau de lipsa consilierilor și profesorilor calificați din sistemul nostru.

În timp ce unii cetățeni români deplângeau moartea unui fost președinte și își exprimau nemulțumirea față de criza din sănătate, educație și justiție, un membru al guvernului bifa o deplasare la Kiev, cu mesaje politice tari, dar fără impact concret pentru români.

Deși vizita a fost interpretată de partea ucraineană drept un „gest simbolic curajos”, mulți români văd în această acțiune doar un nou exemplu de priorități complet greșite ale guvernanților. În loc să se concentreze pe haosul din propria țară, oficialii aleargă după aplauze internaționale.