Ziua de astăzi are o puternică încărcătură simbolică. Pentru toate părțile implicate în încleștarea dintre Federația Rusă și Occident. Ucraina fiind puternic angajată, dar prin procură. Este 9 mai. După ce, inițial, Vladimir Putin a sugerat că, în urma atacului celor două drone asupra Kremlinului, din motive de securitate, renunță la organizarea unei mari parade în Piața Roșie, iată că s-a răzgândit. Europenii își arată și ei mușchii. Dedică această zi Europei.
Interesant. Pentru prima dată, o paradă în Piața Roșie destinată sărbătoririi Zilei Victoriei a avut loc nu în 9 mai, ci în 24 iunie 1945. Autoritățile sovietice s-au bâlbâit mult până când au decis să fixeze o zi destinată aniversării victoriei. În 1946 și 1947, 9 mai a fost declarată zi liberă, dar nu a avut loc nicio paradă. O a doua paradă în Piața Roșie a fost organizată abia în 1965, la aniversarea a 20 de ani de la victoria împotriva fascismului. După încă o pauză de 20 de ani, în 1985, a fost organizată din nou o paradă, apoi cinci ani mai târziu și după alți cinci ani, în 1995, s-au serbat 50 de ani de la victoria împotriva fascismului. Abia de atunci parada din Piața Roșie a devenit anuală, a fost organizată cu tot mai mult fast, ziua fiind revendicată aproape în exclusivitate de Federația Rusă. O zi simbolică, prin care Moscova s-a străduit să acrediteze în întreaga lume teza conform căreia marea victorie îi aparține. Este adevărat. Uniunea Sovietică a avut cele mai multe victime. Dar cei mai mulți bani și cel mai mult armament au fost scoase la bătaie de Statele Unite și Marea Britanie. Victoria a fost comună.
Victoria comună acum este splitată. Pentru că fix în această zi de 9 mai statele continentului au decis să fie sărbătorită Ziua Europei. Ceea ce se și întâmplă.
Și fiindcă tot este o zi cu o puternică încărcătură simbolică, principalii jucători fac fel de fel de gesturi menite să-și adjudece evenimentul pentru promovarea propriei imagini. Evgheni Prigojin, „bucătarul” lui Putin, cel care a alcătuit o armată paralelă de mercenari, cei mai mulți recrutați din rândul pușcăriașilor de drept comun și care a generat literalmente câmpuri de cruci, s-a luat la întrecere cu Volodimir Zelenski în materie de mesaje. Nu a fost zi în ultima vreme fără ascultăm fel de fel de discursuri ale lui Prigojin. Discursuri de amenințare. Ele au vizat în exclusivitate situația din Bahmut. Șeful mercenarilor a anunțat zi de zi că, întrucât nu primește muniție și nu mai acceptă să-și transforme mercenarii în sinucigași, se va retrage din Bahmut. Chiar în ziua de 9 mai. Când expira ultimatumul. Dar s-a răzgândit. Iar azi s-a dezlănțuit. Face o ultimă încercare disperată de a cuceri o localitate transformată în ruine și care nu prezintă în realitate vreo mare importanță strategică. Ci doar simbolică.
Putin, la rândul lui, după ce s-a răzgândit legat de parada din Piața Roșie, acuzând Ucraina că a explodat cele două drone deasupra Kremlinului, și-a năpustit avioanele, rachetele și dronele, încercând să aniverseze Ziua Victoriei însângerând cât mai mult orașele ucrainene și în primul rând Kievul. Operațiunea are tot o încărcătură simbolică.
La fel cum încărcată de simbol este și noua vizită oficială la Kiev a Ursulei von der Leyen, însoțită de cuvenitul alai al mai marilor de la Bruxelles.
Prinzând din zbor oportunitatea, Henry Kissinger, unul dintre cei mai străluciți geostrategi ai lumii, după ce s-a gândit bine, a ajuns tot în această zi la concluzia că, până la sfârșitul acestui an, războiul din Ucraina se va încheia. S-au mai băgat și alții în vorbă, tot legat de 9 mai, dar mă opresc aici. Războiul propagandei se duce și prin simboluri.